eurovizionu' si maneaua

Sincer, mi-a palcut melodia pustiului norvegian. Are ceva special, deosebit. Un simplu fairytale si o bucurie molipsitoare. Bravo lui !



Am gasit o postare interesanta pe mochemordecai ... care spune aproape totul despre manele, pitzipoance si cocalari. Iar bunul nostru gust, in loc sa se apropie, se departeaza de Europa cu fiecare noua editie a Eurovisionului. Trist !
.....................
EuRO Viziunea 2009

"Campionatul nostru de fotbal geme de jucători străini. Avem antrenori străini, maseori străini şi mai nou şi arbitrii străini. Că ai noştri sunt ocupaţi cu pârnaia. Dar avem “finanţatori” români. Fostul antrenor al naţionalei era un barbugiu celebru şi un dibaci trişor de cazinouri. Dar a reuşit performanţa de a face din noi ciuca bătăilor. Aşa că nu şi-a dat demisia, că nu avea de ce. Doar după ce a primit un purcoi de bani. Şi asta pentru a face loc unui june antrenor. Care are meritul de a avea un tată competent. Avem vedete care dau autografe. Vom avea o echipă campioană şi focuri de artificii. Şi Champions League, unde trebuie să fie cineva şi pe ultimul loc.

La Eurovisionul de la Moscova ( senzaţional spectacolul realizat de ruşi!) a câştigat un june norvegian. Pariasem pe melodia asta de când o auzisem prima dată. Pentru că avea ceva. Şi a câştigat. De ce a câştigat? Pentru că avea în ea o bucurie aparte, spunea ceva, trăia ceva. Fairytale. O poveste. Noi am trimis o maneluţă zbierată de o fătucă gâtuită cu ştiinţă scuturatului din buric. Ză balkan gărls laic tu parti. Că e de bază. Şi evident a fost o conspiraţie contra României. Jegoşii de europeni ne-au furat, au complotat, s-au votat între ei şi nu au apreciat mesajul adânc trimis de fătuca noastră. Când Monica Anghel, Nicola, Luminiţa Anghel sau Trăistariu ieşeau pe locuri fruntaşe tot pe cumetrii se vota. Nu ne-a mai deranjat. Sunt nenorociţi ăia.

Am ascultat tot felul de comentarii. Că de puştiul din Norvegia nu a auzit nimeni. Dar de a noastră câţi dintre noi auziseră? Că piciul nu avea voce. Că şi că. Dar avea un cântec. Nu extraordinar, dar care spunea ceva. Fairytale. Şi era cântat cu inimă, strigat aproape, respirând bucurie. Noi? Noi cu maneluţă zbierând despre fetele care se dixtrează dând din buric.

Sigur că în continuare ăia s-au votat încrucişat. Dar victoria norvegianului e meritată. Aşa cum meritate au fost rezultatele Nicolăi, lui Trăistariu sau Luminiţei Anghel. Acum a venit rândul generaţiei Pro să arate ce poate. Şi a arătat, aşezându-ne la coada listei. Sigur, putem analiza de unde am primit voturile, putem calcula cum stăm cu micile coterii şi ne putem intreba de ce doar pe unde sunt români fugiţi de aici am reuşit să mai strângem şi noi niscaiva puncte. Dar e neimportant. Majoritatea opiniilor curge într-o singură direcţie: ce bună a fost fătuca şi ce nenorociţi ăia ca n-au votat-o. Unii chiar cred că piesa şi cântarea cu pricina a fost izbutită. Mulţi. Şi asta spune multe despre halul în care a ajuns la noi gustul public. Alţii au doar răbufniri de patriotism aiurea şi văd enorme conspiraţii împotriva marilor noastre realizări.

Cel mai greu e să admitem că ne-am făcut de rahat. Pentru că am trimis o melodie de rahat cu o prezentare aidoma. E mult mai uşor să dăm vina pe ticăloşia străinilor. Care există şi ea, nu e de contestat. Aşa cum am făcut mereu: marile puteri ne-au ţinut în subdezvoltare şi sărăcie, nu domnii noştri care promiteau bir ţeapăn pe spinarea ţării contra una tură cu tronuleţul. Că erau ei turci, ruşi sau nepoţi de unchi… licuricii au fost mereu de vină pentru temenelele noastre şi nu spinarea noastră cu şira moale.

Nu e nicio tragedie că am ieşit la coada listei. Şi nicio dramă că nu ne calificăm la Cupa Mondială. Necazul e că nu realizăm că pentru asta mai ales nouă am avea a ne reproşa. Şi mai ales că de secole poporul ăsta se încăpăţânează să nu înveţe absolut nimic din propriile prostii.
"
Comentariile le puteti trimite autorului mochemordecai. :)