sâmbătă, 15 august 2009

diferenta dintre arta si comercial

Marketingul este stiinta care "ajuta" pe cineva sa "vanda" un "produs". E fals sa limitam marketingul strict la vanzarea unui obiect. Multi fac greseala asta.
In realitate, tot ce poate fi "vandut" face apel la marketing. Sau ar trebui sa faca. Tot atat de fals este sa credem ca "a vinde" se limiteaza la o tranzactie comerciala. Nu, daca avem ragaz sa privim in jurul nostru, observam ca orice poate imagina mintea si natura, poate fi transmis sau schimbat pe orice altceva,
care de cele mai multe ori nu are vreo legatura cu banul. Si cum in orice proces de schimb, este nevoie de strategie, adica de "pacalit" ochiul, simtul, starnit senzatie, este nevoie de marketing.
O floare pentru a se putea inmulti are nevoie de albina. Pentru ca albina sa vina sa-i guste polenul, trebuie s-o atraga prin colorit si mireasma. Floarea face marketing. Masculul Pasarii Paradisului din Noua Guinee isi atrage mireasa folosind si construind podiumuri stralucitoare. Nici omul nu este mai prejos. Frumusetea corpului feminin nu este altceva decat strategie de marketing. Privind in natura, observam ca cel mai pur si eficient marketing, aici il gasim. Sunt strategii perfectionate pana la nivel de atom - celula in milioane de ani de evolutie. Omul abia acum le descopera si copiaza.

In momentul in care vrem sa dam altora, si mai mult, sa primim ceva in schimb, avem nevoie de marketing. De ce ? Pentru simplul fapt ca aproape intotdeuna exista o discrepanta intre cerere si oferta. Pentru ca cineva sa cumpere de la noi si nu de la altul, este nevoie de strategie - infrumusetarea marfii, atragerea clientului, prezentare, psihologie si multe altele.
Marketingul reprezinta legatura dintre vanzator si cumparator. Ca sa vinzi un produs, este absolut necesar sa cunosti ce vrea cumparatorul sa cumpere. Altfel, risti sa ramai cu "marfa" nevanduta.

Aici intervine diferenta dintre arta si comercial.

Am sa incep cu un exemplu.
Celebrul regizor Andrei Serban, cand a fost adus in '90 la conducerea Teatrului National, in locul lui Radu Beligan, a pus in scena celebra piesa: "Trilogia Antica". Desi a fost trambitat, succesul n-a fost cel asteptat. La inceput, oamenii s-au dus impinsi de inedit, de "pedigree-ul" regizorului. Apoi ineditul s-a transformat in hilar si deceptie, cand in loc de costume spectatorii au vazut izmene si carpe, iar actorii semanau cu pacientii unui spital de nebuni.
Tin minte replica regizorului: "Publicul roman nu este pregatit sa primeasca o viziune avantgardista asupra originalului". Ei bine, Andrei Serban a facut arta. Faptul ca a dat vina pe public pentru ca nu i-a cuparat biletele, denota naivitate. Daca vroia ca publicul sa-i cumpere piesa, trebuia sa faca o piesa comerciala. Daca se baza pe un marketing elementar, si-ar fi dat seama ca un public format in 30 de ani, cu o anumita viziune asupra esteticului, nu va aprecia peste noapte o alta viziune.

Daca tineti minte, in urma cu un an a fost un scandal imens in legatura cu galeria de arta moderna deschisa de Romania la New York - sub egida si pe cheltuiala ICR, al carui director era H.R.Patapievici. O galerie plina cu oscenitati, de o agresivitate vizuala dubioasa.
Am urmarit cu neliniste faptul ca aproape toti cei care s-au perindat pe posturile TV au comentat evenimentul cu amatorism (inclusiv B. Naumovici). Toti au pus accent pe obscenitate si eroticul excesiv, adica pe mesaj. Dar niciunul n-a patruns esenta evenimentului si sa puna punctul pe diferenta dintre arta si comercial.
Daca respectivul eveniment nu ar fi avut deasupra sigla "Romania", nu era absolut nicio problema. Un artist si-a expus viziunea sa proprie asupra unui subiect controversat.
Dar, faptul ca expozitia a reprezentat Romania, a transformat arta in comercial. A ridicat miza evenimentului. Asta n-a stiut sa faca Patapievici, cu tot respectul pentru capacitatea sa intelectuala - sa deosebeasca arta de comercial. El a crezut ca daca va soca publicul, va starni senzatie. In advertising se practica. A uitat un aspect minor: apelezi la "decoy" numai cand ai publicul sub control. E foarte riscant sa faci experiment pe un public necunoscut. Cu atat mai mult, cu cat suportul uman din spate era tocmai natiunea; cea care ti-a acordat "cecul in alb".

E de la sine inteles: cand faci arta, iti place tie si unui grup restrans. Si nu te deranjeaza absolut de loc cand nu-ti intra nimeni la vernisaj. Cand faci comercial, trebuie sa placa la toti, sau majoritatii. E un joc de procente.
Cand in acelasi joc sunt si bani, nu prea merge sa spui: "stii, nu s-a vandut, pentru ca ... consumatorul e bou si nu stie sa aprecieze ...". Nu, tu esti bou, pentru ca stai prost la capitoul marketing.

Cand scrii o carte se intampla acelsi fenomen. Sunt foarte multi scriitori care parca joaca la loterie. Isi publica cartea la cine stie ce editura si apoi asteapta cu sufletul la gura ca ea sa se vanda. Unul din rolurile editorului este acela de a face margeting. Adica de a confrunta datele din piata, cerintele cititorului, cu continutul cartii, si apoi sa promoveze cartea si autorul. Si daca datele din piata nu corespund, nu o publica.

Inclusiv aceasta postare se incadreaza in subiect. Daca postarea mea nu "pasioneaza" pe nimeni, insemna ca am pierdut vremea de pomana, incercand sa redactez un gand. Cineva spunea ca un blog este un jurnal personal, si ca n-ar trebui sa intereseze pe nimeni ce scrie el. Blogul este un jurnal pe care il citesc toti. Faptul ca ii este indiferent, seamana putin cu a-ti da jos pantalonii pe strada si apoi sa strigi la privitori: daca nu va place, inchideti ochii !
Pe de alta parte, incerc sa rezist cat mai mult comercialului, si sa nu postez manele si mondenitati. Smile!

Am sa vin cu un alt exemplu: GAYFEST.
Aici avem un alt exemplu de art & commercial. Homosexualii, prin parada tinuta in centrul Bucurestiului au dorit sa "se faca cunoscuti si acceptati". Nu le contest gandul, mesajul initial, ci forma sub care au transmis-o publicului. Doar asta au urmarit - ca publicul sa le "cumpere" mesajul. Tin minte un interviu, in care unul dintre ei, imbaracat papagal, a zis: "Sunt deceptionat de ceea ce am vazut". Il cred pe cuvant, si eu am avut aceeasi impresie. O manifestatie cu un mesaj onest s-a transformat in circ. Oamenii de pe margine, in loc sa-si manifeste simpatia, se uitau ca la niste ciudati. Aspect sesizat dealtfel si de protagonistii cu ceva bun simt. Nu s-a facut marketing absolut deloc. S-a copiat identic un eveniment care are loc in occident. N-au tinut cont de faptul ca majoritatea privitorilor aveau o alta cultura si educatie, in termeni de marketing: specific national. Comercialul s-a transformat in ridicol.

Acelasi fenomen il intalnim cateva sute de km mai la est. S-a demonstrat inca o data ca Moldova nu vrea occident. Acesta este comercialul Moldovei. Incercarea de a implanta cu forta o gandire capitalista in locul celei socialiste, este sortita esecului. Cu atat mai mult cu cat viziunea s-a dovedit neviabila la noi.

Arta si comercialul reprezinta doua repere, de care trebuie sa tinem cont cand investim timp si resurse, si mai ales cand stabilim targetul actiunii noastre.
- Vrem sa obtinem bani, atunci obiectul pe care il producem si il vindem, va trebui sa tina cont de specificul cumparatorului, de dorintele lui, cultura, educatie si multe alte variabile.
- Nu ne intereseaza daca produsul se vinde, atunci facem arta.

Am vazut in exemplele anterioare un fenomen interesant. Cand incerci sa impui arta prin agresivitate, obtii efectul contrar.
Iar cand imbini arta cu comercialul, obtii un produs de succes.

Arta este si cand patronul unui hotel de pe litoral se mira ca turistii nu-i trec pragul. De ce ? Pentru ca el ofera turistilor propria viziune asupra esteticului, igienei, servirii, mancarii si altor amanunte. El nu tine cont de ceea ce vrea clientul. Si mai absurd este faptul ca patronul respectiv investeste bani, timp, si credite de la banca.
La fel este si cu pensiunile din mediul rural. Aproape toate sunt imbracate in beton si faianta, de jos pana sus. Taranul, saracul, habar nu are ca rusticul inseamna lemn, piatra, stuf si lut, nu faianta si gresie de Italia.
In ambele cazuri avem de a face cu ignorarea marketingului. Din pacate, la noi ignoranta este sport national.
Iar cand turistul occidental, avid dupa rustic, nu le calca pragul, dau vina pe Dumnezeu, pe criza sau pe orice altceva decat propria prostie.

Acesta este marketingul, asta e Romania in care traim !
Pot spune cu toata convingerea, in Romania, in ultimii douazeci de ani, s-a facut multa arta. Suntem o tara de artisti. Smile! E totusi un progres de la amator la artist, nu ?

Am o intrebare: cati din voi ati apelat vreodata la marketing, si in ce situatie ?

25 comentarii:

Liliana spunea...

In primul rand te felicit din nou pentru tema aleasa spre discutie.Mi-a placut foarte mult si am dezvoltat pe blogul meu pornind de la ideile inserate de tine.Interesanta viziunea ta cu marketingul naturii...si nu numai. Intr-adevar, in timp ce arta se adreseaza doar unui anumit segment de public, avizat, cult, elevat, partea comerciala se orientaza spre toti sau spre restul, cum vrei.

pheideas spunea...

Lolita, multumesc pentru aprecieri ! Ast mi-e meseria doar ... :))

pheideas spunea...

Si nu intotdeuna cel care face arta este cult si elevat. El isi exprima doar propria viziune despre un anumit subiect. Viziune care nu este in acord cu a majoritatii.
Am si spus, conflictul apare cand cel aflat in minoritate incearca sa impuna majoritatii. Marketingul ii spune cum s-o faca, astfel incat rezultatul sa fie pozitiv. ...
Am o intrebare: Cati din voi ati apelat la marketing ?

Rontziki spunea...

Sunt de acord cu tine in ce priveste marketingul, dar sa nu uitam ca acesta intervine doar atunci cand urmaresti ceva fie ca e vorba de recunoastere sau renume, fie ca e vorba de castiguri materiale, fie ca e vorba de indeplinirea oricaror alte deziderate pe care le urmaresti. Oricine urmareste ceva trebuie sa tina cont macar de niste notiuni de baza ale marketingului.

Sa nu amestecam insa libertatea de exprimare cu marketingul.

A exprima o viziune personala, fie ca e vorba de arta (cand tii cont de marketing daca vrei sa vinzi), fie ca e vorba de a crea ceva, nu neaparat arta, pentru a comercializa (cand obligatoriu tii cont de marketing), fie ca e vorba de alte forme de exprimare care nu au legatura nici cu arta, nici cu a vinde, cum este blogul, tine de libertatea de exprimare, ingradita doar daca prejudiciaza persoana, tara sau daca este contrara legilor si bunelor moravuri.

A-ti fi indiferent daca altii citesc sau nu blogul tau sau daca le place si sunt sau nu de acord, nu este egal cu a avea un comportament contrar bunelor moravuri, ca in exemplul tau...atata timp cat blogul nu incalca limitele libertatii de exprimare.

Firesc este ca postarile pe blog sa fie in limitele decentei si moralitatii, dar, pentru ca a fi moral are acceptiuni foarte diferite pentru fiecare, s-au inventat legi si n-ar fi corect sa "condamnam" pe cineva doar pentru ca, din pdv-ul meu subiectiv, nu este ok. Iar daca ii este indiferent daca e citit sau nu, tot respectul, inseamna ca poate scrie liber, lipsit de compromisuri, eliberat de "parerea celorlalti" si de "ce se cere" pe piata.

pheideas spunea...

rontz, pai tocmai asta am spus. Daca vrei sa vinzi, ai nevoie de marketing. Altfel, e arta si atat.
Iar in ce priveste blogul nu e chiar asa. Nu vorbesc de bune moravuri. Sunt convins ca daca as folosi experesii deochiate, as fi citit de jumatate din tara. Oricm sunt relative, moravurile tinand cont de specificul fiecarui cititor. Blogul intra la capitolul esenta brandului. Autorul isi construieste involuntar o imagine. Daca e politician, faptul ca scrie prost, ii poate dauna.

Rontziki spunea...

Sunt de acord cu marketingul atunci cand urmaresti ceva.
Daca urmareste ca imaginea sa-i aduca ceva (cititori, renume, laude, aprobare, bani), atunci da, trebuie sa tina cont de marketing.

Daca de exemplu eu urmarescu sa ma citeasca in mod special femeile, atunci voi aborda subiecte care sa le atraga, daca vreau sa ma citeasca de exemplu manelisti, voi posta manele...
Daca insa nu am un target setat si nu tin neaparat sa ma urmareasca o anume categorie de oameni sau mi-e paralel daca ma citeste cineva sau nu, atunci scriu despre orice am chef si orice imi da prin cap, respectand minimul de decenta si bunele moravuri...si asta nu e ca si cum imi dau jos pantalonii pe strada si apoi sa strig la privitori: daca nu va place, inchideti ochii! Actiunile nu pot fi comparate.

Liliana spunea...

Se pare ca Rontziki a fost foarte incisiva in exprimarea opiniilor si subscriu si eu! Nici eu nu sunt de acord ca e vorba de marketing in ce priveste blogul! Asta depinde in mare masura si de cel care l-a creat! Daca a vizat un anumit castig, a apelat la marketing! In ce privesc relatiile interpersonale cat si cele personale , nici aici nu cred ca poate fi vorba de asa ceva. Dar repet,depinde in mare masura de cine vorbim, de persoana!

Delf spunea...

Eu zic că e un motiv de bucurie faptul că nu eşti citit de jumătate din ţară – în sensul vizat de tine... :)
Pentru mine, arta surclasează planul mercantil. Nu se poate face negoţ cu ideile şi trăirile unei persoane. Deci nu cred că e o mare pierdere faptul că nu mă citeşte mai nimeni. Tot ce e comercial e forţat, oarecum, pentru că serveşte unui scop prudenţial. Însă atunci când îţi expui propriile impresii, o faci dezinteresat.

pheideas spunea...

Rontiki, cum ai spus si tu, atata timp cat scrisul pastreaza bunul simt si manierele, iti poti exprima gandurile in fel si chip. Daca te vor citi, daca ma citesc, insemna ca n-am scris degeaba. Si nu mi-e indiferent, ci ma bucur, sincer. In ce priveste partea cu pantalonii, eu mi-i pot da jos, pentru ca stiu ca cei care ma judeca stiu de gluma. :)) Uneori pentru a intelege vorbele mari, sau mici, e nevoie de un dram de intelepciune, pentru ca in spatele lor se ascund, de regula, ganduri curate.

pheideas spunea...

Lolita, pana la urma totul e marketing si manipulare. Am spus, si o floare poate face marketing, oricat de gingasa ar parea la prima vedere. Gandeste-te, daca nu ar fi comercialul, n-am fi existat. Totul este un schimb. La intrebarea, cea a fost primul, oul sau gaina, as spune: comertul. Ba nu, marketingul. :))) Si nu are legatura cu profitul, banul sau alt aspect mercantil. Este vorba de progres, de evolutie.
Nici blogul nu face exceptie. Eu ofer informatie. Daca vrea sa o cumpere cineva, bine, nu vrea, iar bine. Daca observ ca nu se cumpara, nu mai scriu. Mi se pare irational sa scrii in van.

Iar rontziki se contrazice. A spus ca va respecta decenta pe blog. Inseamna ca o intereseaza cum este perceputa de catre cei ce-o citesc. Deci face marketing, implicit urmareste un aspect comercial. Isi "vinde" imaginea.
Asta fac si eu - imi vand imaginea. Nu pe bani ci pe ganduri bune. Si nu cer nimanui sa inteleaga legatura intre dar si gand. :)

pheideas spunea...

Delf, acelasi raspuns ... poti oferi informatie si la schimb sa primesc multumiri. Tot comert e. Si marturiesec ca o fac teribil de interesat. :)))

Rontziki spunea...

Crezi ca respect decenta din motive de marketing si pentru ca ma intereseaza cum ma percep ceilalti?! :))
Poate respect decenta pentru ca asa simt eu sa fac, pur si simpluindiferent daca citeste sau nu cineva blogul...presupunand ca as avea un blog privat, la care as avea acces doar eu, cum a fost de fapt la inceput blogul meu, nu as respecta mai putin decenta.
Daca as face intr-adevar marketing, cum spui tu, poate chiar as fi tentata sa apelez la indecenta :))

Tu spui ca daca nu s-ar cumpara ce scrii, adica daca nu ar fi citit, nu ai mai scrie ca ar fi in van...eu scriu dintotdeauna in diverse forme si nu m-a citit nimeni, crezi ca e in van? Eu nu cred.

Nu cred si nici nu vreau sa cred ca totul este marketing...nu totul cere ceva la schimb. Chiar gandurile alea curate de care ai scris in comentariul anterior exclud marketingul :)

pheideas spunea...

Iertati-ma ca am intrat pe un teren strict profesional. Eu am explorat intelesurile si subintelesurile marketingului vreme lunga. Vad ca multi oameni apreciaza marketingul ca pe ceva cu rezultat mercantil, meschin. La fel este si cu manipularea. Manipularea poate fi si pozitiva. Se face marketing de cand a aparut viata pe pamant, numai ca i-a spus evolutie. Comparatia a fost voit exagerata. Marketingul, in acceptiunea moderna, se refera strict la economic. Dupa mine, o abordare limitata. E ca si cum ai spune ca ... comunicarea este doar vizuala si verbala.
...
Dar nu vreau sa continui, pentru ca pot fi inteles gresit. Si daca mai fac o referire la pantaloni, maine ma trezesc cu ceva probleme medicale. :))
Va multumesc tuturor pentru comentarii. Si ca sfat, incercati sa vedeti dincolo de aparente. :)

Liliana spunea...

Cum spuneam si in introducerea comentariilor, apreciez originalitatea si tu ai reusit sa fii original! Dar ai incercat si sa ne atragi intr-o capcana si asta nu mai e asa de frumos...Ideea de baza, cea la care ai facut tu referire spre final ,ca e bine sa vedem dincolo de aparente se aplica tuturor si cand ai intotdeauna dreptate e deja ceva in neregula...Mi-a placut jocul oricum.:D

pheideas spunea...

Lolita, n-a fost nicio intentie. Doar am vorbit despre marketing, fara sa realizez ca postarea mea poate avea asa o reactie.
In realitate, meritul apartine lui rontziki. E firea ei, pe care o apreciez dealtfel, sa "puna lemne pe foc". :)
Si apoi a fost o dezbatere interesanta. Mi-ar face deosebita placere sa vad astfel de "capcane" si pe alte bloguri. :)

Rontziki spunea...

Ce pot sa mai spun?! :)) Atat datorita zodiei, cat si prin natura meseriei, am o tendinta (unora le poate parea exagerata :)) spre maxima corectitudine si spre depistarea si demascarea "capcanelor", mai ales a celor din spatele cuvintelor...Si totusi, nu pun mereu lemne pe foc :))
Da, manipularea poate avea si efecte constructive, cum ar fi generarea de astfel de dezbateri faine si interesante, care imi plac, acesta fiind si motivul pentru care ma las antrenata in ele :)

Cu exceptia mentionata mai sus, nu prea agreez manipularile, am obiceiul sa le demasc sau cel putin sa le rezist, fiind mai degraba adepta cuvintelor care exprima ceea ce gandim si nu manipuleaza - ca pot avea insa mai multe intelesuri...cu asta sunt de acord ;)

pheideas spunea...

Rontziki, multumesc ! Si mie imi plac manipularile pozitive.
...
Dar poate ma lamuriti si pe mine, unde a fost manipularea ... sau capcana. :)) Am o vaga impresie, dar totusi as vrea sa fiu sigur. Daca tot sunt autorul, macar sa stiu si eu. :)))))

Liliana spunea...

Dezbaterile constructive sunt si pe placul meu, cum de altfel am precizat!Manipularea sau "capcana", zii cum vrei cred ca a constat in faptul ca ne-ai atras intr-o discutie unde tu din start aveai mai multe cunostinte despre marketing,daca e sa privim strict d.p.d.v. economic, dar aspectele celelalte(natura, natura umana, blogurile etc.)ce pot fi frumos nuantate si expuse de fiecare in parte,recunosc ca mi-au suscitat interesul. Daca vrei sa facem ceva de genul contest si ne provoci la dezbateri eu zic cu hotarare ca sunt de acord.Asa ca fii pe faza cat de curand!:D

pheideas spunea...

:)))) Am inteles ! Daaaa, vreau !

Paul spunea...

ha ha ha, mi-au placut comentariile voastre "aprinse", placute si interesante, felicitari tuturor!! Of, am spus-o de parca as fi sef, imi cer scuze:)

fly2sky spunea...

E binevenita discutia pt. mine, chiar in momentul in care am inceput sa descopar si eu lumea asta a bloggerilor si stateam sa ma gandesc daca mi-as face si eu un blog, ce as scrie in el. Ai dreptate pheideas, totul e marketing, incepand de la felul cum ne purtam, cum ne imbracam, cum vorbim, constient sau in subconstientul nostrum dorim sa transmitem un mesaj despre noi, dorim sa fim perceputi intr-ul anume fel, unii suntem comerciali, altii artisti, in functie de natura noastra. Cu blogul e cam la fel, dorim sa aratam lumii o parte din noi, fiecare ce crede el ca are mai bun ca doar nu ne-om arata defectele Ha ha ha! Mai departe depinde de fiecare daca vrea sa fie sincer sau daca vrea doar sa transmita o imagine falsa, comerciala. Blogul in mod normal trebuie sa fie arta, nu comercial, asa cum normal ar trebui sa fim si noi, daca nu suntem politicieni sau daca nu avem alte interese ascunse .

pheideas spunea...

fly2sky, blogul este si arta si comerical. O imbinare a celor doua, uneori de succes. Succesul este dat de nr de cititori care revin. ... Asa e, prin blog incercam sa transmitem mesaje. Ce mesaje ? Depinde de autor. Cine le citeste ? depinde de cititor.
Cat despre ascunderea defectelor, este relativ. Ce pentru unii sunt defecte, pentru altii sunt calitati. Sa ai senzatia ca "aha, precis are defecte !", semana a paranoia. :))

fly2sky spunea...

Pheideas, vorbeam despre marketing, cand faci marketing prezinti partea buna nu partea proasta, la asta ma refeream cu defectele, si era o gluma, nu paranoia. Si da ai dreptate defectele sunt relative. Insa in ce priveste blogul, spune-mi tu scrii ceea ce simti si gandesti tu sau ceea ce oameni vor sa citeasca? Cand vorbesti cu cineva ii spui ceea ce crezi sau ceea ce vrea sa auda? Totul e imbinare de arta si comercial in ce masura e mai mult e una sau alta depinde de fiecare. Si in functie de asta suntem mai autentici si mai spontani sau mai conformisti si blazati.

pheideas spunea...

Scriu ce vreau, ce simt, eu si sper ca ceea ce ofer, sa se potriveasca cat mai mult pe gandurile consumatorului :)

fly2sky spunea...

:) asa credeam si eu si se potriveste foarte bine pe gandurile mele, poate mai putin a celor care prefera manele si mondenitati si care ar fi mai multi numeric. De aceea cred ca un blog trebuie sa fie marketing si arta asa cum e blogul tau.
Si succesul consta nu in faptul ca te citesc cei mai multi, ci in faptul ca reusesti sa deschizi si dezvolti gustul spre arta, spre gandire si nu spre comercial. Bravo tie :)