tot despre gazele de sist

Am urmarit aseara pe INFO o dezbatere despre exploatarea gazelor de sist, unde au fost invitati doi geologi - Georgeta Ionescu (presedintele Partidului Verde) si Nicolae Anastasiu. De la bun inceput a fost evident ca profesorul Anastasiu era platit de cei de la Chevron. Cu tot respectul imi permit sa spun ca papa rahat cu polonicul. A evitat cu atata eleganta elementele cheie privind riscul contaminarii panzei freatice, incat imi venea sa intru in direct. Pe de alta parte, D-na Ionescu, desi de formatie geolog, in loc sa vina cu argumente profesionale privind adancimi si tehnologii de forare, s-a limitat la accidente si incidente.
Nimeni nu a pomenit despre Acviferul Jurasic - Superior - Barremian. Acesta curge pe sub Dobrogea cu o viteză maxima de doi metri pe zi si se deplasează din direcţia sud-vest spre nord-est. Acviferul se descarcă prin două drenuri naturale in Lacul Siutghiol si în Balta Mangaliei. Volumul de apa cantonat in acest acvifer este cel mai important din Romania. Apa subterana permite alimentarea cu apă potabila a mai multor localitati si a tuturor staţiunilor turistice de pe litoral.
In cazul fracturarii hidraulice, pericolul vine din doua directii - una de contaminare cu fluide tehnologice (acel coktail chimic) si a doua, de contaminare cu gaz metan, eliberat spre suprafata in urma procedeului(vezi filmul facut de americani cu apa care ia foc). Contaminarea acviferului amintit (fluviul subteran care se gaseste sub Dobrogea si care se intinde pana la vecinii bulgari), ar pune in pericol atat ecosistemul Delta Dunarii, cat si tot ce inseamna apa potabila, irigatii, vegetatie, pesti si animale. Mai mult decat atat, gazul eliberat in atmosfera poate produce incendii pe suprafete extinse. Nu ne-a fost suficient ce s-a intamplat la Baia Mare ?
Tot nimeni nu a mentionat, cu buna stiinta sau fara, ca tehnologiile de extractie prin fracturare hidraulica sunt aplicate numai dupa studii amanuntite privind geografia tectonica, panzele freatice si impactul asupra mediului si populatiei. Cu alte cuvinte, se aplica numai in zone izolate cu impact minim asupra mediului, cum ar fi Arizona, Colorado sau alte regiuni asemanatoare. Si nu in zone populate. ... vezi tot

the barefoot conservationist

Saba Douglas-Hamilton

What is your definition of love?
For me, love is about breaking your own rules, embracing the moment, and trusting one another completely to be naked in body and soul.

Lucky seven
Saba, whose name means seven and was given to her by local African tribesmen, was born in Kenya at 7pm on 7 June 1970, the seventh grandchild of the family. Her father is respected zoologist Dr Iain Douglas-Hamilton, co-author of Among the Elephants and Battle for the Elephants with her mother, Oria (author of The Elephant Family Book).

Wild child
Growing up surrounded by elephants, Saba spent her early years running wild in the African bush. With her sister, Dudu, she would track elephants, climb waterfalls, catch snakes and scale the rooftops of the local farm buildings in the company of their adventurous wildlife expert father.

Saba went to school in the UK at the United World College of the Atlantic in Wales, and went on to obtain a Masters degree in Social Anthropology at St Andrews University. She wrote her thesis on 'Concepts of Love and Sexuality amongst the Bajuni People of Kiwaiyu Island, Kenya'.

Filming chimps
Her first job for the Natural History Unit was to spend several days living with a group of wild chimps, Going Ape, and taking nothing but the clothes on her back and a hammock. Along with Alastair Fothergill, Saba was utterly dependent on the chimps for finding food and water and it was a remarkable experience. Following this was a two-part documentary for the Wild strand, about the elephants which are so close to Saba's heart. She went back to revisit old haunts in Namibia for the filming of Namibia's Desert Giants.

Big cats
In 2002, Saba joined Simon King and Jonathan Scott to present Big Cat Diary and made several other programmes for the Natural History Unit, such as Escape the Elephant. In 2003, Saba returned with several new searches for some of the world's best loved animals, before revisiting the Mara's big cats for Big Cat Week in 2004. Inspired by the success of Big Cat Week, she worked on mini-series, Elephants of Samburu taking an intimate look at the daily lives of elephants in Kenya's northern frontier just after the rains.

Research and conservation
Saba continues to work with her sister, Dudu. In 2004 they produced Heart of a Lioness, revisiting the story of Kamunyak, The Miracle Lioness, a story about a lioness who adopted a baby oryx. She spent two years researching why an aberrant adoption like this might have come to pass.

Saba's passion for culture has led her from the reindeer herders of Lapland to the Bedouin and their camels in the Sinai desert. She has found the anthropological films to be some of her most rewarding work.

Committed to the conservation of Africa's wildlife and its indigenous peoples, Saba is passionate about her home country and the wonders it contains. She lives in Kenya and is a trustee of her father's charity, Save the Elephants.


... vezi tot

cand iei un mar, trebuie sa pui inapoi doua

Cand iei un mar, trebuie sa pui inapoi doua

Cand iei de undeva un mar, trebuie sa pui inapoi doua. Unul pentru cine s-o nimeri dupa tine, sau pentru nevoia proprietarului, iar celalalt drept multumire. Asa e frumos si de bun simt.
Stiti de unde vine vorba asta ? Din salbaticia naturii, nu din civilizatia orasului. Aceleasi legi, ale bunului simt, le intalnim si in jungla Amazonului (pentru cei proaspeti si curiosi, Amazonul e un fluviu - apa mai mare, care curge in America de Sud - continent), dar si in Carpatii nostri. Se zice ca daca esti in nevoie, adica te prinde foamea ori frigul, ai voie sa iei din avutul altuia. Avutul gasindu-se, de regula, intr-o cabana in jungla ori in varf de munte. Asa e legea ! Si nu se supara nimeni, atata vreme cat nu uiti sa aduci inapoi ce-ai luat. Si mai pui ceva si peste, drept recunostinta.
Dar asta e valabil in jungla, nu in civilizatie. Aici fiecare ia dupa bunul plac si uita sa puna la loc, sau sa lase cum a gasit. E valabil mai ales pentru amatorii de gratare la iarba verde. :)


... vezi tot

apa

Va invit sa urmariti unul din cele mai impresionante documentare din cele vazute de mine. Este vorba despre ... apa. Apa este mult mai mult decat paharul savurat dupa o masa copioasa; este liantul materiei. Tot ce inseamana celula sau molecula este influentat de energia acumulata de apa. Apa isi poate schimba proprietatile in functie de gandurile noastre, de vibratiile pe care le transmitem mediului. Veti vedea de ce apa sfintita nu este o simpla apa tinuta int-un vas de arama sau argint, apa de izvor nu seamana cu apa din sticla, botezul este impregnarea nou-nascutului cu un pattern energetic, iar iubirea si ura pot influenta tot ce e viu si pot determina reactii in lant la nivel planetar ... prin intermediul apei. Apa insemna sanatate, insemana viata, inseamna informatie. Si multe altele ...
Merita sa-l urmariti pana la sfarsit.


... vezi tot

manifest pentru sanatate

Acest manifest se adreseaza urmatorilor: cei care au ceva in cap, celor pe care a inceput sa-i "doara", si celor care cred ca n-ar fi rau sa apuce si ziua de maine.
In postarea anterioara am spus ca mancarea fast-food, ca si cea din supermarketuri, "dauneaza grav sanatatii". Sunt convins ca multi nu cred asta, dar e dreptul lor sa creada ce vor, la fel cum al meu e sa-mi exprim parerea personala.

In tarile aflate mult inaintea noastra, numite si civilizate, campania impotriva alimentelor de proasta calitate a inceput in urma cu aproximativ douazeci de ani, dupa ce au observat o stransa legatura intre boala si alimentatie. Am sa va dau un exemplu: Jamie a fost facut Sir de catre Regina Angliei, pentru campania initiata de el in sustinerea mancarii sanatoase in scoli.
La noi, "fenomenul" e la inceput si cred ca va mai dura. E la inceput, pentru ca imi permit sa spun, inca suntem un popor sarac, avid dupa "ieftin". Aceasta aviditate nu vine singura, ci insotita de un alt concept, la fel de vechi -"masa imbelsugata". Un tembel care s-a crezut Dumnezeu a avut grija sa-l slefuiasca cu maiestrie in ultimele decenii de aur, transformand romanul intr-un asiduu cautator de mancare.

Mi-aduc aminte, prin '93, lucram pentru o firma specializata in import de ingrediente pentru industria alimentara, si aparatura si concentrate pentru fermele de pui. Va dau cuvantul meu ca pe vremea aceea, cu greu pricepeam de ce e nevoie sa pui in biscuiti aditivi, cand stiam ca mama acasa nu punea. Dupa ani am priceput ca biscutitii ca sa devina triscuiti au nevoie de mult mai mult decat faina, praf de copt si esenta de rom. Apoi am privit an dupa an, cum biscuitii cei buni pe care-i mancam cu lapte seara, s-au transformat intr-o afanatura parfumata si sfaramicioasa pe nume Petit Beure. Iar franzela calda si buna, in ceva cu forma de paine. Va mai aduceti aminte ce bun era salamul Victoria sau parizerul ? Dar pateul Antrefrig ? De cand n-ati mai gustat o gaina de tara ?
Prin '98 am inteleles de ce un prieten bun, plecat in Germania prin '84, atunci cand venea in tara, vroia expres sa manance cremvusti cu zgarciuri. Si spunea: "Nici prin gand nu va trece ce mancam noi acolo !". Cum, ziceam noi ? Dar in Neckerman si Quelle, ce frumos arata salamurile si dulciurie ! Si el zambea ... Da, pe cat de frumos aratau, pe atat de prosti eram atunci. Smile!

Intelectul e legat intru-catva de material, si drept consecinta, aproximativ 90% din populatie consuma fara nicio urma de indoiala marfuri de proasta calitate, dar ieftine, oferite din abundenta in supermarketuri si prezentate cu inteligenta in campanii media.
De cate ori ajung in Cora, Carrefour si alte megalitice structuri de imbuibat prostimea, am parte de un adevarat spectacol. Cu o naivitate debordanta, oameni de toate varstele se imbulzesc ca si cum ar fi venit sfartsitul lumii sa-si umple pana la refuz carucioarele. Salamuri, sapte sortimente de sunci, trei cartoane cu mici, carnati, cascaval, bax de Danone, cinci peturi cu lapte, paine, sticksuri, pufuleti, dulciuri si multe alte maruntisuri strecurate cu dibacie in mormanul cu "MANCARE". La case se aduna sute de caruturi la fel, pazite de regula de nevasta, cu cei mici imprejur. "Mami, imi iei si mie ciunga ? Da' pufuleti ai luat ?". Suna mobilul ! E sotul, trimis in incursiune dupa alte maruntisuri, uitate in marea campanie. "Sa nu uiti draga sa iei si inghetata ! De-aia mare la kil. A' si un bax de bere, ca lu' tata ii place Tuborg". Cel mic de jos: "Tati, vreau si eu Sprite !".
Cam acesta e peisajul pe care il intalnim aproape zilnic in supermarketurile de la noi. In ultimii ani Romania a devenit Mecca retailului, dupa ce in apus au ajuns in pragul falimentului. De ce ? Pentru simplul fapt ca romanul cumpara orice, atata vreme cat e ieftin.
Si ca un produs sa fie ieftin, nu e o problema pentru chimia mondiala, capabila sa transforme si un "rahat" in baton cu caramel si alune.
Si atata vreme cat exista cerere de "rahat" frumos ambalat, va fi si marfa, si producatori si afaceri prospere si bolnavi in spitale, si medicamente, si importatori, si politicieni imbuibati cu grija mai mult pentru propriul buzunar decat pentru sanatatea alegatorului.

MANIFEST

Incercati sa fiti mai selectivi. Nu va mai lasati inselati de ambalaje si aspect, pentru ca in spatele lor se ascund marfuri de proasta calitate, umflate de aditivi toxici si cu valoare nutritiva 0. Nu va ganditi ca maine nu va doare. Ganditi-va ca peste cinci sau zece ani, cand va veti face analizele, va veti trezi cu o boala incurabila. Ganditi-va ca ficatul, aceasta complexa uzina a organismului, are niste limite. Aveti grija de el, si nu-i mai dati sa proceseze toate porcariile, pentru ca daca nu reuseste, el le acumuleaza, pana in momentul in care organismul cedeaza si apar tumori.
Invatati sa va curatati organismul. Cum ? E simplu ! Faceti pauze de carne, mancaruri grele si alte prostii. Sa stiti ca nu muriti de foame daca mancati fructe si beti apa. Posturile nu sunt date degeaba. Stiati ca taranul roman manca produse din carne numai iarna, iar in restul anului legume ?
Nu va cer sa renuntati la alimentatia din magazin. In conditiile inexistentei unor alimente alternative, ar insemna sa va infometati. Va cer doar sa va indreptati atentia catre alimente cu adevarat nutritive si sa le inlocuiti treptat pe cele nenaturale. Inlocuiti branzeturile din raft cu cele facute de taranii din Obor sau Matache de exemplu. Sunt chiar mai ieftine.
In piata gasim legume din care putem pregati, practic, orice salata, atata timp cat ii pui ulei de masline si lamaie. Lingurita de zahar inlocuiti-o cu miere.
In loc sa dai 5 lei pe o sticla de Prigat, mai bine pregatiti-va un blender cu lamaie, portocale sau banane. Costa mult mai putin.
Reinvatati si faceti-va timp sa gatiti. O mancarica facuta ca la mama, asortata cu o salata de rosii si castraveti, va asigur, e de o suta de ori mai sanatoasa decat shaorma din colt. Si costa de trei ori mai putin.

Multi se plang de obezitate. Dar au incercat sa-si calculeze cate calorii consuma zilnic ? Stiati ca organismul isi ia din alimente atat cat are nevoie, iar restul iese pe partea cealalta ? Pe termen lung lipidele nearse se depun sub forma de grasime. Iar in conditiile unei mese abundente, el arunca 80% din ce-ati mancat ? Prin urmare, ce castigati, doar savoarea de a manca ?

//

Studii recente au aratat ca dietele hipercalorice, bogate in grasimi, zaharuri rafinate si sare pot modifica profilul hormonal al organismului in asa fel incat sa cresca nevoia corpului pentru astfel de alimente si sa te faca sa ceri mai mult. Cu alte cuvinte fast-foodul da un grad de dependenta. Esti legat de aceste meniuri si continui sa le consumi intr-un mod necontrolat in ciuda faptului ca sunt nesanatoase. Cu cat mananci mai mult, cu atat iti va fi mai greu sa renunti si sa optezi pentru alimente sanatoase.

Situatia este mai grava in randul copiilor, care se invata cu acest mod de alimentatie de la varste din ce in ce mai mici. Obezitatea juvenila creste alarmant iar generatiile fast-food de azi vor fi adultii obezi de maine.

America este tara de unde cultura fast-food s-a raspandit pe tot globul. Obezitatea constituie o adevarata epidemie in randul americanilor iar diabetul afecteaza unul din douazeci de americani. Potrivit statisticilor, majoritatea romanilor stiu ca mancarea de tip fast food este periculoasa pentru sanatate. Cu toate acestea, din ce in ce mai multi romani, in special tinerii, prefera sa consume un hamburger sau o shaorma in locul unor mancaruri gatite.

In 2004 a fost lansat un documentar (“Super Size Me”) ce prezinta experimentul unui american care consuma exclusiv, timp de o luna de zile, de trei ori pe zi, produsele unui celebru lant de restaurante fast-food. In cadrul experimentului este supravegheat medical iar starea de sanatate atent monitorizata. Pe parcursul experimentului starea generala devine din ce in ce mai proasta, analizele se inrautatesc la fiecare testare iar personajul este din ce in ce mai deprimat. La finalul celor 30 de zile de dieta exclusiv de tip fast-food, personajul se ingrasa cu 15kg si reuseste sa isi puna viata in pericol din cauza acestei diete. Iata un exemplu clar al efectului pe care il are alimentatia fast-food asupra organismului. Si chiar daca vei spune ca nu consumi trei meniuri pe zi, in fiecare zi, ca personajul din film, riscurile la care expui organismul sunt apropiate in conditiile in care te alimentezi regulat, pentru perioade lungi de timp cu asemenea produse.

//

Cum vom reusi sa scoatem din magazine marfa proasta ? Pur si simplu renuntand sa o cumparam. In acest mod cei care o produc vor fi nevoiti, fie sa inchida portile, fie sa ofere marfa de calitate.
La fel vom incuraja si taranii sa vina cu marfa buna. Sa produca marfa, si sa n-o mai ia de la angro-urile turcesti.
Incercati sa fiti mai destepti si nu va ganditi numai la voi.
Ganditi-va la copiii vostri, la sanatatea lor, si ce e mai important, ca au nevoie de voi si mai tarziu, sa le indrumati pasii in viata. Vreti sa-i lasati singuri la douazeci de ani ?

Si un sfat pentru cei care vor sa manance mai putin: inainte de masa, beti multa apa. In acest fel, senzatia de satietate se va declansa mai devreme. E simplu, nu ? Smile!

Fac un apel general. Cei care gandesc la fel, scrieti despre aceste adevaruri. Veniti cu date, ce stiti, ce cunoasteti sau ati vazut. Numai asa vom reusi sa schimbam ceva !
"Unde-s multi, puterea creste !". ... vezi tot

danone si tanti mita

La recomandarea unei cititoare, Nico, am intrat pe urmatorul link: aici, unde am gasit un articol interesant, scris chipurile de Urban Iulian. Anexez mai jos un extras. Si apoi comentariul meu.



Cum a falimentat-o Danone pe tanti Mita din Moeciu
...
"Am discutat astfel cu tanti Mita, o femeie de 60 de ani, nascuta si crescuta la Moeciu, pentru care anul 2008 inseamna unul mai prost de 100 de ori decat anul 1989. Atunci ea avea 20 de vaci, care dadeau lapte, branza, cas, pe care tanti Mita il dadea la cooperativa sau il vindea direct la Brasov in piata, si din care a reusit sa isi faca casa pentru ea si copii ei.
Dupa 18 ani de capitalism salbatic, tanti Mita, care dupa trasaturile fetei arata tot la fel ca o femeie de 40 de ani din Bucuresti [ femeie a carei sanatate este tocata de stres, zgomot, praf ], mai are doar 3 vaci care pasc numai pe muntii din zona Moeciu, insa vrea sa mai renunte la inca doua vaci, pentru ca centrul de colectare a lapteului de la Bran s-a desfiintat, intrucat nu mai aveau cui sa vanda laptele si produsele din lapte, astfel incat nu are sens sa mai ingrijeaza de trei vaci.
Va mai pastra una singura, pentru ca, zice tanti Mita, nu intelege cum de " beti voi vopseaua aia alba de-i zice lapte, care are miros asa de zici ca-i sampon si care sta in cutiile alea de aluminiu" si are dreptate. Daca te uiti la consistenta laptelui de vaca de munte, il vezi cat de gros si de gras este, mai ales pentru copii si batrani fiind adevarate surse de sanatate. Daca vezi cum se face branza, cu pastile, fara cheaguri, iti pui in primul rand o intrebare : Daca centrele de colectare ale laptelui de la acesti producatori s-au desfiintat, SINGURII CARE PRODUC ECOLOGIC SI SUNT SURSA DE PRODUSE SANATOASE, fiind deliberat trimisi in faliment, de unde naiba iau astia de la Danone, Milli sau Tnuva laptele pentru produsele lor ?
Mai tineti minte de scandalul din 2007, cand compania Danone a fost amendata, in iulie, de catre Autoritatea Veterinara deoarece nu a informat despre importurile de materie prima, dar reprezentantii companiei au spus ca nu au aflat la timp despre aceasta prevedere legala ? Scandalul s-a chemat "dioxina in iaurt" si pana la coada, Danone a iesit ca nu foloseste substante nocive in iaurturile sale si a urmat apoi o intreaga mascarada cu Teo Trandafir plimbandu-se in halat prin fabrica si adaugand la kilogramele deja existente, altele , in timp ce manca dintr-un iaurt al acestei companii.
Potrivit infomatiilor furmizate de Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) valoarea amenzii data firmei Danone a fost de 10.000 de lei, insa atunci am aflat faptul ca, singura legatura intre produsele facute de Danone si laptele sanatos de vaca este doar culoarea alba. Am mai aflat astfel ca Danone a fost amendata pentru ca toata "materia prima" [ asa se cheama chestia din care se face lapte si iaurturi, domnilor, nu se numeste in actele de import lapte, pentru ca nu este lapte ci "materie prima" ] adica pulberile alea albe care apoi se dizolva in apa, pastilutele, cheagurile alea pline de chimicale, se IMPORTA. Mai nimic nu se cumpara din Romania, de la producatori, FIIND ASTFEL OTRAVITI LENT. Si ne miram de explozia numarului de decese din cancer. Se mai cumpara lapte de la producatorii care au ferme, insa vacile alea si laptele lor, in conditiile in care mananca furaje chimicale, si tot felul de nutrienti, numai lapte sanatos nu dau.
Iar tanti Mita, care in viata ei nu a conceput ca vaca ei sa manance altceva decat iarba grasa de pe pajistile din Moeciu-Bran, a ajuns in raiul capitalist sa mai aiba 3 vaci fata de cele 20 detinute in timpul iadului comunist....
Din pacate nu mai avem timp sa ne hranim sanatos si acceptam aceste otravuri care ni se servesc industrial. Un cunoscut, care are facultatea de microbiologie, mi-a zis : " Iulian, la cat lapte se vinde in Romania si in general in lume, tu chiar crezi ca exista atatea vaci, bivolite, oi sa capre sa il genereze ? Daca ai stii ce se baga in mancarea noastra ai innebuni". I-am spus sa nu imi zica, ca sa continui sa ma mint frumos.
Duceti-va copii la o pensiune de la munte si dati-le o saptamana lapte, iaurt, cas, branza sau unt de stana, sa vedeti cum capata culoare rosie in obraji, in locul palorii zilnice.
Numai de noi depinde ca acesti ultimi mohicani, asa cum este si tanti Mita, sa nu dispara cu totul. Si numai daca ne vom orienta ca turismul rural, ecologic, si vom cumpara de ei produsele naturale sanatoase, vom putea sa-i salvam pe cei care tanti Mita, vom putea sa ne mai salvam cat de cat si sanatatea noastra, si vom reusi sa-i boicotam pe Danone, Milli sau Tnuva si otravurile servite de acestia.
Stiti de ce ? pentru ca laptele adevarat de la vaca lui tanti Mita, se strica in 24 de ore, in vreme ce laptele de la Danone, Milli sau Tnuva, asa cum scrie pe cutiile alea de carton cu folii de aluminiu la interior, are termen de valabilitate si cate 12 luni de zile !!! De la aracetul pus in el. "

Si pe buna dreptate ! Mai tineti minte ce bobarnace am luat de la o cititoare, cand am spus ca mancarea fast-food "dauneaza grav sanatatii" ? O cititoare care probabil ca a ajuns la Moeciu in weekend, si dupa ce a scos nasucul pe geam pret de o clipa, l-a inchis urgent, protestand ca "pute a balega !".
Ea, saraca, n-are nicio vina ca a vazut vaca cand era mica la televizor, iar mamica ei a crescut-o cu lapte praf. Si ca ea sunt enorm de multi. Cel mai des ii vezi in posturi de inversunati aparatori ai proiectului "Rosia Montana Gold Corporation ".
Ma doare insa de ceilalti, acei tarani parveniti care si-au lasat sandalele pline de paie acum patruzeci de ani la bariera Vergului, iar acum ii vezi cocotati in fotolii de parlamentar, mustind de osanza. Ba mai nou, au ajuns si la Bruxelles, dupa ce-au jurat pe Biblie ca sunt aparatorii neamului romanesc. As fi intrebat-o pe Tanti Mita de la Moeciu, ea pe cine a votat ? Nu de alta, dar la noi prostia e la rang de virtute.

Sa-mi fie cu iertare daca jignesc, dar o spun cu toata convingerea: SUNTEM UN NEAM DE TAMIPITI, INCULTI SI TRADATORI. Si o mana de smecheri ne duce de nas cum vor ei. Cine vrea sa ma contrazica, il astept la o discutie pe teme de istorie. Nu ca as fi erudit, insa am cateva exemple care dovedesc cu prisosinta cele spuse anterior.

De ce tampiti ? Pai cum va explicati ca un parinte responsabil poate sa dea copilului mancare de la McDonald's, salam din Supermarket si alte porcarii, care au cu denumirea de pe eticheta, nici macar cat are apa din closet cu izvorul de munte.
Ati avut vreodata ocazia sa ajungeti la ROMAGRA ? E targul procesatorilor din industria alimentara. Sa vedeti cum se face salamul, cascavalul, iaurtul si altele. Daca vrei sa-ti deschisi o mica afacere, cei de la Ion Mos te consiliaza. Vrei sa faci salam de Sibiu, ai nevoie de un garaj si trei butoaie. Restul iti dau ei: adititvi, agenti de texturare, de afumare, arome, granule de grasime, membrana gata tiparita etc. Carne ? Era s-o uit ! E tot intr-un sac, dar nu vreti sa stiti ce tocatura de sorici, urechi, copite si cozi contine. Si nu trebuie pus mai mult de 5 %, ca strica gustul.:) Sunca de Praga ? Ha ! Textura de soia !
Eu nu mai mananc salam, de cand in urma cu multi ani un prieten mi-a facut un experiment. A taiat o felie si a pus-o la micorunde. Dupa un minut era sa ies pe geam. Un fum gros si inecacios a umplut incaperea, iar in farfurie o coaja de plastic plutea intr-o zeama galbuie. Mi-a fost de ajuns !
Laptele, iaurtul, sana, smantana nu sunt altceva decat lapte praf ( dar nu laptele praf pe care-l stim, ci cazeina ) amestecat cu apa, agenti de texturare si arome. Cititi eticheta daca nu ma credeti. Bacteriile necesare dezvoltarii florei intestinale, pe care le luam cand suntem mici de la laptele de mama, si apoi le intretinem pe timpul vietii cu lapte natural, lipsesc cu desavarsire. A' gaselnite de marketing - "contine Bifidus" ... Smile! Daca ar fi stiut Badea Cartan cat Bifidus a mancat ... De ce credeti ca atatia copii sufera de boli de nutritie, anemii, obezitate, alergii si altele ?
Nu mai vorbesc de E-uri - asa-zisi potentiatori de aroma si culoare. 70% din cei folositi in industria de carne, branzeturi, panificatie si dulciuri - patiserie, sunt interzisi ca dovediti cancerigeni. Adica toxine care se acumuleaza in diferite zone din organism si dezvolta carcinoame maligne.

Am mai multi prieteni, care de-alungul anilor, trecand prin crize de nationalism, s-au gandit sa-si deschida afaceri cu produse naturale. Paine facuta ca la mama, branzeturi si alte produse cu gust. Au dat faliment ! Din cauza pretului ? Desi era usor mai mare, nu acesta a fost motivul, ci lipsa clientilor. Romanasului nostru tot painea fulg de la turc si iaurtul de la Carrefour ii plac mai mult. Credeti ca este capabil sau constient de diferenta ? Daca ar fi sa-i adun pe cei capabili si constienti din tara, nu stiu daca as umple o piata.
Si daca credeti ca exagerez, duceti-va sambata in Carrefour, sa vedeti cu cata "grija pentru continut" isi umplu unii cosul, pana da pe-afara. Acolo veti vedea pe viu ce legatura are experimentul Pavlov cu marketingul. Smile!

Daca indraznesti sa atragi atentia cuiva, iti va da obisnuita replica a patrupedului la pascut: "Si ce ! Pentru ce p... mea sa traiesc, daca nu beau si mananc ce vreau ?!".

Sa nu fiu inteles gresit, alimentele cu pricina sunt nocive intr-o mica masura pe termen scurt. Nocivitatea lor consta in principal prin lipsa unor ingredeinte esentiale dezvoltarii sistemului imunitar si secundar prin aportul de toxine. Sistem imunitar care dupa multi ani, in loc sa lupte cu poluarea si stresul, clacheaza.
Aceleieasi cititoare, care era foarte indignata cand am sustinut ca nou-nascutul poate fi afectat de mancarea tip fast-food (si alte alimente tip supermarket), ii atrag atentia ca compozitia laptelui matern este strict legata de nutrientii asimilati / sau mai binezis neasimilati din hamburgeri si CocaCola, hrana pe care multe mame o consuma cu pasiune. Daca la un adult autoreglarea sistemului imunitar se face la o alta scara, la nou-nascut, efectul este aproape imediat.
Din pacate multi romani au ramas setati pe mentalitatea stramoseasca :"ca sa fii sanatos, trebuie sa mananci bine !". N-as avea nimic impotriva, daca si mancarea ar fi tot stramoseasca. Smile!

Sa stiti ca prosti nu suntem numai noi. Priviti la americani ! Dupa 60 de ani de experimente de marketing tip fast-food, au ajuns la limita. Stiati ca un rus are sistemul imunitar de trei ori mai bun ? Americanii au dezvoltat generatia 3 si 4 de medicamente, pentru ca simpla aspirina a devenit apa de ploaie. M-am mirat cum intr-un documentar am vazut corpuri mutilate de bacterii "mancatoare de tesut", bacterii pe care tiganul de pe Dambovita le papa pe paine si n-are nici pe dr...
Pe un tip il muscase o capusa, dupa ce umblase descult prin iarba. Dupa o luna au fost nevoiti sa-i taie jumatate de fata, ca sa-l salveze.
Acestea sunt realitati ascunse cu grija de oficialii de la Casa Alba. Oficiali platiti pe ascuns de societati de loby finantate de marile corporatii.
De ce credeti ca tumorile au devenit atat de raspandite ? Si aproape necunoscute in urma cu 100 de ani ? De ce se tace malc cand cate un cercetator descopera ca toxinele din organism au legatura cu carcinoamele ? Apoi nimeni nu mai zice nimic, in afara de versiunea oficiala cu factorul genetic sau cu Dumnezeu.

Aceasta este adevarata CRIZA a Americii.

A noastra care e ?

... vezi tot

rosia montana gold corporation

Daca vreti sa vedeti ce insemna exploatare moderna de aur, urmariti filmele de mai jos.
Dezastre ecologice ireversibile in urma unor accidente. Milioane de oameni afectati de cele mai ingrozitoare boli. Copii nascuti cu malformatii si condamnati la chin pe viata. Pamant distrus pentru totdeauna. Cine garanteaza ca ele nu se vor intampla ? O firma cu sediul in Insulele Cayman sau oriunde in alta parte ? Guvernul Romaniei ? Imi vine deja sa rad gandindu-ma la grija pe care alesii neamului o poarta poporului roman, daramite mediului inconjurator.

Iata ce s-a intamplat in Guyana Franceza in 1995.

Tot un consortiu canadian, ca si acum. Nu i-a spus Gabriel Gold Corporation, ci Omai gold Mines. Acelasi consortiu, aceiasi actionari. Cea din urma demareaza in 1993 cel mai mare proiect de extractie a aurului din istoria tarii. La un an de la deschidere, datorita unor neglijente in intretinerea iazului de decantare, barajul se rupe si apa contaminata cu cianuri se deverseaza in rau, producand cel mai mare dezastru ecologic din America de Sud. Presedintele tarii Cheddi Jagan a declarat stare de dezastru si a cerut asistenta internationala. Dupa mai bine de 10 ani, urmarile sunt inca prezente.

La fel se va intampla si la noi, FMI si Banca Mondiala vor exercita presiuni si vor santaja guvernul sa lanseze proiectul.
El va fi demarat si apoi subit, intr-o noapte .. POC !!! se rupe barajul iazului de decantare. DEZASTRU !
Cine credeti ca va curata dupa ... ? Gabi ? Sa fim seriosi ! In momentul imediat urmator firma va da faliment, bineinteles dupa ce au transferat toti banii in alte conturi.

Am gasit un interesant catalog al marilor corporatii si investiilor lor in lume. Corporate profiles compiled by George Draffan




Am vrut sa traduc textul, dar banuiesc ca nu e nevoie.

In August 1995, more than 800 million gallons of cyanide waste spilled into the Omai and Essequibo Rivers after a retaining wall of a holding pond broke. Health officials distributed bottled water and warned 18,000 Indians, loggers, and miners not to touch the water or to eat fish or shrimp. Fish and wild hogs were found floating in the rivers. In May 1995 a smaller spill of sodium cyanide killed hundreds of fish (Bert Wilkinson, Associated Press, Cyanide Spills Into Guyana's Main River, Seattle Times, Aug. 23, 1995, p. A11)

GOLD FEVER LEADS TO DISASTER
GUYANA: A major cyanide spill from a Canadian gold mine has caused an 'environmental disaster'.

A massive spill of cyanide into Guyana's main river, the Essequibo, by the Canadian mining consortium Omai Gold Mines has been declared 'one of the worst mine disasters in history'. Over a million cubic metres of highly poisonous residues have poured through breaches in the mine's waste pond killing off the river and posing serious health risks to the communities downstream.
President Cheddi Jagan has announced an 'environmental disaster zone' and called for international assistance to clean up the mess and avert human tragedies.
High levels of cyanide, used to extract gold from crushed rock, have already been detected far downstream and dead and dying fish, birds and animals reported. Local environmentalists are concerned that heavy metals like arsenic and copper, that are
concentrated in the slurry, will enter the food chain and take years to dissipate. Soon after the breach in the tailings dam was detected, late on Saturday night, the company tried diverting the waste waters into its own mine works. However, slurry has
continued to pour into the rivers, while fears have been raised that the waste now in the mine pits will leach into the ground waters. The mine will now be closed for at least half a year.
Gold has been a lure for foreign adventurers ever since Sir Walter Raleigh wrote of the 'large, rich and bewtiful Empire of Guiana' in 1595. The Omai mine promised to turn such fantasies into reality with dreams of Guyana becoming the 'new South Africa'. Shortly after its opening in 1993, President Jagan announced the Omai venture would transform 'our mudland into the gold land of the future'. The mine, jointly owned by Canadian companies Cambior Inc. and Golden Star Resources and backed by the World Bank, became South America's largest, annually producing 250,000 ounces.
The mine has been controversial since opening, for its lack of environmental controls and the over-generous terms under which it was granted, meaning that Guyana has seen little of the profits. The experimental technology of storing waste slurry in clay tanks under tropical rainforest conditions was untried.
Last year, an investigation carried out for the Amerindian Peoples Association (APA) by Britain's Minewatch had highlighted the risks of a tailings dam burst. The disaster 'was not only predictable but predicted' notes Minewatcher Roger Moody, who carried out the study.
Guyana's haste to open up its interior to loggers and miners has been widely criticised by environmentalists. The Government has been pushed into it by its huge foreign debt and pressure from the International Monetary Fund and World Bank to encourage foreign investment. As a result, business has expanded faster than the Government can control leading to demands from Guyanese citizens for a freeze on the handout of concessions. The loudest cries have come from the Amerindians who inhabit the sparsely settled interior. 'The Guyanese economy may need the money, but sacrifice of peoples' lives and damage to the environment should not be the cost' notes Jean La Rose of the APA. The Government has now promised a thorough overhaul of its environmental laws.
'It's a pity they didn't listen to us sooner' laments La Rose.



... vezi tot