duminică, 2 mai 2010

feminsmul excesiv

Am urmarit-o azi in reluare pe VOX pe Monica Tatoiu, intr-o poveste despre feminism. Se pare ca si-a lasnsat de curand o carte despre femei si idealuri.
M-a uitmit o remarca de-a ei, privind un trend imprumutat din occident. Mai auzisem despre asta, dar n-am crezut ca este o optiune a multor femei tinere. Stiati ca ... citez pe M.T. "Foarte multe femei tinere au renuntat la a se casatori, dedicandu-si anii tineretii jobului, businessului, carierei, pe la 35 de ani fac un copil cu cine s-o nimeri, apoi il cresc singure." ? Am ramas putin uimit.
N-am crezut ca este o optiune sa nu te casatoresti sau sa nu-ti petreci restul vietii alaturi de cineva drag. Cred ca am ramas eu departe de prezent si cred prea mult in viata in doi, in sentiment si daruire, in plimbat de mana prin parc, de tinut in poala seara si altele frumoase.:) Ca uneori se intampla sa nu ... se intample, este voia providentei. Dar sa-ti impui sa fii singura, si sa tratezi barbatul ca un obiect de care ai nevoie la un moment dat, dupa care eventual platesti si o taxa pentru serviciul prestat, mi se pare stupid de ... habar nu am cum sa-i spun.:) Pragmatism malefic ? Monica Tatoiu il numea "feminism excesiv". Asa sa fie ?
Imi imaginez ... "Auzi Costele, nu vrei sa-mi faci un copil ? Cat ma costa ? 1000 ? Mai bine il rog pe Florin, ca el imi cere 700.". :))
Stiam ca barbatii vin de pe Marte, si in majoritatea cazurilor habar nu au ce se intampla pe Venus, dar, totusi, parca e prea mult. In legenda, Amazoanele faceau asta.
As vrea sa aflu si parerea voastra despre subiect. Nu de alta, dar sa-mi pregatesc oferta. Vitro sau live ? Vitro e mai scump ...:))))))
Si sa fiu atent de-acum inainte, ca nu se stie, eu, saracul, sa cred ca e vorba de sentiment, iar ei sa-i fie jena sa intrebe cat costa. :))

11 comentarii:

Anonim spunea...

Eu zic ca sunt exagerari.
Fetele pe care eu le cunosc si care (inca) nu s-au casatorit, inca nu si-au gasit perechea. Sau au suferit la un moment dat o dezamagire si atunci s-au dedicat meseriilor lor aproape in exclusivitate. Le e teama sa se mai lege...
Poate ca exista si prototipul descris de Monica Tatoiu, insa eu una nu cred ca el e predominant.
Ce fata sau femeie normala nu-si doreste si ea un camin, o familie adevarata, dragoste si afectiune, ci in locul acestora sa prefere un job banos si atat, si un amarat de copil nefericit si cu tata de imprumut sau nici atata? E absurd. Si femeile au un suflet, ca si barbatii.
Problema e ca barbatii sunt mai putini ca femeile, iar barbatii de calitate cu atat mai putini. Asta nu mai ia d-na Tatoiu in calcul.

pheideas spunea...

Si eu cred ca ai dreptate ! Nu cred ca exista om sa nu iubeasca si sa nu-si doreasca sa fie iubit. Dar de ce se comporta asa ? Sa cumperi copil ... Ma rog, poate nu pe bani. Ce barbat ar putea accepta asta ? Si pe mine m-a intrebat cineva candva, daca as accepta sa fiu tata doar pentru o ora. I-am spus ca nu. Nu pentru ca m-as gandi la mine, responsabilitati si altele, ci ma gandesc la copil, cand va intreba, "mami, unde e tata ?" ... Un copil trebuie sa aiba doi parinti, indiscutabil ! Asta e parerea mea. Eu asa am crescut, cu armonie in familie, cu mama si tata in capul mesei, duminica. :) Poate nu mai e la moda familia ... Cine stie ? Imi pun si eu intrebari, ca orice om intreg ... :)

pheideas spunea...

@acuarele, si eu am trait dezamagiri, si nu cred ca voi mai avea vreodata o familie. Dar decat tata pe certificat, pentru ca mama se gandeste numai la ea, mai bine lipsa.:)

Anonim spunea...

Mi-e clar ca lumea e pestrita si ca exista femei si femei. Uneia care cere un tata pentru o ora i se intoarce spatele si atat. Dar nu trebuie sa renunti la vis! Intr-o buna zi vei avea familia ta si copilul tau mult visat, si sa stii ca nimic nu egaleaza asta intr-o viata de om. E cea mai mare realizare, si stiu ca vei reusi. Undeva, cineva te asteapta...

Si eu am avut parte de familie in forma ei traditionala, si inca mai am. Si sunt recunoscatoare pentru acest lucru. Fara ea, astazi as fi fost o alta.

pheideas spunea...

@acuarele, sa stii ca nu am facut din familie si copil un scop in viata. Oricum, eu sunt mai neconventional in privinta asta si nu pun pret pe acte. Pe tine te inteleg, esti femeie. Pentru femeie, un copil reprezinta implinirea, cu sau fara barbat. Daca e vorba de disperare, iar inteleg. Daca e vorba de calcul, pragmatism, cum am spus - optiune, pentru ca pun inainte cariera, nu mai inteleg. Ma intreb, de ce sunt femei care au ajuns la 40 de ani, fara sa fi avut vreodata o legatura seriosa ?

Anonim spunea...

N-as vedea implinirea doar cu copil, ci si cu barbat alaturi, spun asta fiindca am avut noroc sa nimeresc varianta optima si nici nu ma pot gandi cum ar fi fara.

Disperarea poate aparea si ea dupa o varsta, dupa ani de cautari fara izbanda si experiente ghinioniste.
O tanara disperata sa se marite n-ar trebui sa fie ceva de dorit, o stare de normalitate.

Cand spun cuplu, nici eu nu vad intai si intai o hartie, ci relatia in sine, buna credinta, sentimentele si ceea ce se poate construi pornind de la temelia lor.
Si totusi, bucatica aceea de hartie, care in anumite situatii (de divort, de exemplu) poate reprezenta ceva cat se poate de odios si de cinic, poate avea si ea rolul ei pozitiv. In anumite situatii. Hartia aceea ar trebui sa insemne un angajament. Un fel de garantie in plus ca nu ne luam jucariile si plecam la primul cutremur.
O casnicie nu inseamna niciodata (si nici nu trebuie) numai lapte si miere. Ea e si dulce, si sarata, si amara in acelasi timp, ca si viata... Daca ar fi doar dulce, ar fi ceva fals.

De ce exista femei ajunse la 40 de ani care inca nu au avut o relatie serioasa la viata lor pana atunci?
Din cauza prejudecatilorlor, in cazurile cunoscute de mine, si ale familiilor lor traditionaliste care vad casatoria cu cununie la biserica si la sfat... Au vrut sa ramana "fete cuminti" si "cinstite". Doar ca barbatilor nu le prea place genul acesta de femei, li se par incuiate si fara orizont, daca nu sunt macar cat de cat "initiate". Mai ales dupa o varsta incolo. Si stiu femei de nota zece si ca oameni, si in meseriile lor, si bune gospodine, si cu caractere frumoase, puternice, care nu si-au gasit niciodata un barbat care sa le doreasca. Si frumoase, da. O prietena de-a mea spunea o data, mai in gluma, mai in serios,ca e prea desteapta pentru barbatii pe care ii intalneste, ca acestia sa si-o doreasca in calitate de sotie. Ajungi dupa o varsta sa devii mai cinic si mai direct, mai sincer, si spui adevarurile in fata. Si acesta e un alt aspect care barbatilor nu le convine. O femeie ironica e una desteapta, si care ii poate pune pe ei in inferioritate, la un moment dat, in fata prietenilor, cunostintelor. Asa ca o taie de pe lista pe aceasta si trec la urmatoarea... E mai comod sa te uiti numai dupa aspect si unele persoane sunt asa de bine versate sa afiseze exact ceea ce stiu ca se cauta: fizic placut, hiperingrijit (manechiura stralucitoare si pedichiura etc), discutie cumpanita, prudenta, fara accente de dominare sau superioritate.
Acestea "castiga". Sau uneori pierd, dar ceva mai tarziu. Si trec si ele la urmatorul, si urmatorul... Asa apare si copilul acela despre care pomenea M.T., facut dupa 35 de ani cu "te miri cine"... Si care evident ca este o victima.

Raman la parerea mea ca da, familia si copilul este si trebuie sa fie un ideal pentru orice om, femeie sau barbat. Mai ales pentru aceia care au multe de daruit.

pheideas spunea...

mut dezbaterea pe duel

Govor Cristina (after-the-summer-rain) spunea...

fetele nefericite, se mint singure ca sunt fericite cu o cariera , dar de fapt cariera este cea cere distruge familia.. "celula de baza a societatii"...o cariera necesita timp , adica program prelungit .. lucrezi chiar 12 ore pe zi, iar acasa, in pat dormi cu multe dosare, pentru ca trebuie sa le termini pana dimineata ..
odata cu trecerea anilor, pretentiile se ridica, pretentiile pe care o femeie cu o cariera le are de la un barbat ... o astfel de femeie isi doreste un barbat care sa o satisfaca intelectual .. si in mod cert incearca cativa .. dar mereu isi spune : "se poate ceva mai bun "... si timpul trece .. ajungi la 40 si .. adopti o pisica ... doua .. trei ...

pheideas spunea...

@after-the-summer-rain, dupa parerea mea, cariera este o iluzie. O spun eu, care incepand cu bunicul, am fost neam de ingineri, tehnicieni. Societatea in care traim nu permite dezvoltarea de aptitudini cu bataie lunga. Si daca incerci, sfarsesti prin a munci din rasputeri pentru ... o iluzie. Ajungi la 40 de ani si cand privesti in urma, realizezi ca nu ai castigat mai nimic. Sanatatea si familia sunt iremediabil compromise. Din pacate, aceasta iluzie este foarte frumos ambalata si vanduta de catre cei interesati. Sunt studii internationale care demonstreaza ca omul a devenit mai trist in ultimii 50 de ani.
Pentru a vedea, iti trebuie foarte multa cunoastere si putere de patrundere la nivel macro. Putere pe care multe fete tinere nu o au.
O femeie de cariera doreste un barbat care s-o satisfaca intelectual ? Ha ! Nu te cred ! Daca ea nu are intelect, singurul mod in care doreste sa fie satisfacuta e cel sexual. Este adevarat ca la unii aceasta satisfactie vine de sus in jos, dar sincer, nu mi-aduc aminte sa fi intalnit multe exemple. :)
Cei mai multi compara iubirea cu o pereche de pantofi pe care au dat o gramada ce bani, si cand se dezlipesc, raman teribil de frustrati si "vor banii inapoi":)).
Banul este cel mai puternic drog. Incepi sa castigi si vrei mai mult si mai mult. Apoi cauti asiduu motive sa-l cheltuiesti. Si iar, si iar ... pana cand zici "au !". Apoi ajungi in spital si vezi ca banii tai nu mai au nicio valoare. Te intrebi atunci, pentru ce ? Cum ai spus si tu, a meritat cu adevarat ? Nu cumva la un moment dat trebuia sa te opresti si sa delegi competenta ? Asta nu stiu sa faca multi patroni romani. ... Dar intram in altele ...
Multumesc pentru comentariu si te mai astept pe-aici. :)

pheideas spunea...

Apropo de femei de cariera. Se mai numesc si "femei de afaceri". Am avut ocazia sa intalnesc cateva, pur intamplator. N-as mai vrea sa repet experimentul :))) Sa intalnesc privrea aceea taioasa de "vanzatoare de alimentara sicirita". :)) Te masoara din cap pana la tabla masinii. In ochii ei iti vezi trecutul si viitorul. Cred ca stie si cand mori si de ce. :)) Daca ai ocazia sa ajungi in tandreturi, descoperi ca protocolul de la Hilton e manual de clasa a doua. Iar tu esti "strecurat" sambata, intre o pedichiura si un masaj. In cursul saptamanii nici nu poate fi vorba, pentru ca programul ei se termina la 8 seara. Iar duminica, dupa ora 9 sunt orele ei de "pregatire" pentru o noua saptamana.
Stiti ce e paradoxal ? Ca isi doreste atat de mult sa ... fie iubita, sa aiba si ea o viata normala alaturi de cineva, incat daca o intrebi timid: "cand ?", iti da replica: "daca o sa merite, imi voi face timp, desigur !". Ramai fara grai si te retragi pas pas. Nu inainte de a incasa cateva "nesimtitule, porcule ! Toti barbatii sunt asa !". Corect, incapabili sa o inteleaga ca ea are un business si ... time is money. :)

Anonim spunea...

Am o prietena care face si afaceri, e si o mama extraordinara si dedicata, si o sotie grozava. Fara unghii lungi si rosii, fara machiaj excesiv si imbracaminte ostentativa, si fara parfum ametitor din cap si pana in picioare. Dar traieste in Germania, si acolo e altfel...