Cred ca in ziua de azi, cel mai bine, confortabil, e sa aprofundezi cat mai putin. Sa va spun de ce !
Stateam zilele trecute de vorba cu o amica, si imi povestea destul de vag, stresul prin care trece, trebuind sa ia un examen. Evident ca eram curios, gandindu-ma la stresul meu cu multi ani in urma. Zambind, mi-a spus ca n-are ce detalii sa-mi dea, pentru ca oricum nici ea nu stie prea multe. Singura grija e sa se duca la facultate, sa vorbeasca cu profu', ca in schimbul unei mici atentii, acesta sa-i dea subiectele. Mai precis raspunsurile. Mare lucru dom'le si cu testele astea tip grila. Ca prof' nu te mai doare capul ore intregi, nevoit sa citesti, sa apreciezi si sa notezi: 0.1 + 0.5 + 2.5 + .... Acum productivitatea e mult mai mare, in conditiile in care, sa ai diploma a ajuns sa fie la moda. Vrei doctorat, dai fuguta la profu' X, si se aranjeaza. Iti da tema, o transcrii, sustii dizertatia si pac 9. Simplu. Cine are pretentia sa mai si stii ceva din tema respectiva ? Nimeni. De diploma, ai nevoie la job, sa te incadreze pe nu stiu ce functie, grila, scara ... si sa-ti iasa banu'. Oricum nu vei ajunge niciodata sa demonstrzi ce stii, pentru ca oricum nu intereseaza pe nimeni, criteriul dupa care ai ajuns in postul X, neavand nicio legatura cu stiinta, ci cu telefonul dat de matusa, unchiul, fusta scurta, sforile trase etc.
Asta nu e nimic, sa va zic unele si mai si ... Intr-o zi primesc un e-mail de la directorul de marketing unei mari firme din Bucuresti, despre care stiam ca e profesor, doctor in stiinte economice. N-o sa va vina sa credeti: habar nu are sa scrie... "Vam solicitat zilele trecute sa-mi trimte-ti o nota explicativa privind ...". Credeti ca are vreo problema de constiinta, o remuscare ? Sa fim seriosi, ma si intreb, cum a reusit sa-si cumpere ultimul ML ? A, cred ca la numarat sta bine. Smile!
O alta colaboratoare, asezata cu contract de casatorie pe o functie de director de marketing, ma uimeste de fiecare data cand o intalnesc. E nula ! Stie sa scrie, in romana si in engleza, dar cam atat. Pe cartea ei de vizita sunt insirate n'spe functii de manager, iar la salariu tot n'spe zerouri. Nu va spun cat, c-o sa ziceti ca suntem pe Wall-Street. Ca sa iasa din diferite clenciuri, provocate de mediocritatea sa, are obiceiul sa bage fraze de genul: "Ti-am spus, dar n-ai fost atent !" sau "Am atata de lucru ...".
Apropo, sa fiti atenti la cei care va spun ca au mult de lucru. De multe ori veti constata trasaturi interesante, ... sau activitati extra-program. Smile!
Mi-aduc aminte din facultate, am dat sute de examene cu morcovu-n cur, basca ca mai si lucram, facultatea facand-o la seral. Plecam dimineata pe la 6.00, la 16.00 o taiam la ore si la 23.00 eram acasa. Prin '90 ne-a echivalat ziua cu seralul si in loc de 4 ore, ne-au bagat 6-7 ca la zi. Au uitat doar sa taie un an, si am facut 6 in loc de 5. Ziua munceam in fabrica si seara invatam. Si la proiectul de diploma, sa fiu mai cu mot, ca mi-a placut ingineria, i-am spus profesorului ca am in cap o inventie. S-a uitat la mine, a zambit, m-a batut pe umar si mi-a urat succes. Si nu m-am lasat pana cand n-am facut-o. Ce fericit am fost dupa aceea. Abia peste ani mi-am dat seama de ce a zambit profu'.
Am auzit ca in America, marile corporatii isi trimt din timp "vanatorii de creiere" prin facultati, sa-i depisteze pe cei rasariti. Daca ajung sa confirme, respectivii sunt aranjati pe viata. Imi imaginez, cu inventia mea, cred ca as fi ajuns la NASA. Smile! Dar pe cine sa intereseze in Romania ? Profesorii nostri, in loc sa-i indrume pe cei cu pasiuni, aveau griji mult mai personale.
...
Nu stiu daca v-am spus, ca sa fiu in rand cu lumea, am ajuns sa raman solo. Si ca tot omul in nevoie de suflet pereche, am ajuns sa-l caut si pe Noi2. Am ramas mut de uimire, cand am vazut cati intelectuali sunt acolo. Vorba lu' sor-mea: "Daca si soferul de pe autobuz a ajuns sa aiba Dreptul ...". Noroc ca ma pricep la fizionomii si reusesc sa-i disting pe adevaratii intelectuali din masa de figuri agricole.
...
Acum un an, am ajuns cu masina in service, cu o problema la sistemul de franare. L-au desfacut, au schimbat placutele, axele glisiere si l-au montat la loc. Mi-am facut vant cateva zile prin oras si am constatat ca jantele sunt mult mai fierbinti decat ar trebui. M-am intors in service, au demontat, si apoi vreo trei ore, 5 specialisti si-au dat cu parerea. Era chestie de inginerie. M-am uitat la ei, habar nu aveau ce se intampla, erau complet depasiti de fenomen. Si nu era un service de cartier, ci ditamai Ausburgu'. Daca n-as fi lucrat ca mecanic cu multi ani in urma, probabil ca m-as fi minunat si eu. Nu stiu daca vreunul din cei 5 aveau o pregatire, scoala, ceva. Ma indoiesc. Cel mai sigur, si-au facut ucenicia la fara frecventa pe langa un mester batran de la Ciclop.
Unde ne sunt mesterii ?
Daca ma uit in urma mea, cred ca acum ar fi trebuit sa fiu academician. Smile! Primul care mi-a pus ciocanul in mana, a fost taica-meu, pe la 3 ani. La 6 i-am reparat bunicii mele aragazul. La noi in casa n-a calcat niciodata mester. In scoala generala mesteream in atelierul scolii o gramada de chestii interesante. Liceul a fost industrial, cu stagii profunde in fabrici si uzine. Si mi-a placut. Cand altii chiuleau si bateau bulevardele, eu munceam cot la cot cu muncitorii din Electrotehnica si Turbomecanica. Apoi fiind mai greu de cap, am fost repartizat in fabrica, unde am luat-o de jos, de la carat fiare, la strung si freza. Apoi brusc m-am desteptat si am facut o facultate, tot de mecanica, unde am invatat ca "furatul meseriei" are o logica teoretica. Si tocmai cand imi visam drumul luminos spre culmile ingineriei, vremurile s-au schimbat si n-am mai ajuns "academician". Smile! Dupa 20 de ani de meserie, a trebuit sa ma reprofilez intr-un alt domeniu, la fel de interesant si pasionant: marketing si publicitate. De atunci au trecut 15 ani.
Din pacate, constat azi ca domeniul cu pricina, este cu mult inaintea nivelului actual al societatii romanesti. Sunt curios ce va urma !
Poate ca de data aceasta ma voi face agricultor ! Smile!
Hai mandruto pe tractor, sa te tuc cu dor !
Jale fratilor, jale ... !
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu