joi, 29 aprilie 2010

casa pe pamant

Azi eram pe la o firma si un prieten ma trage la o parte si imi spune: "Lucian, vreau sa-ti cer sfatul. Uite ce vreau sa fac, sa vand apartamentul si sa imi iau o casa undeva la marginea Bucurestiului. Ce parere ai, sa ma bag ?". Am stat o tar' pe ganduri si i-am spus ce sa faca, mai degraba ce sa nu faca. :) I-am facut lista cu toate variantele, de la criza si ce rata ar putea sa suporte, pana la Prima Casa si popririle pe venit. In concluzie, l-am sfatuit sa mai astepte putin, pana s-or mai aseza putin lucrurile si preturile. Oricum, sunt slabe sanse sa-i cumpere cineva apartamentul, acum.
Dar nu vreau sa insist asupra crizei, ci sa expun o idee mai veche, legata de ... "casa pe pamant".

Tot romanul vrea casa pe pamant, asta e sigur. Cred ca vine din patternul sau genetic.
Haideti sa vedem ce inseamna acest lite motive in Romania, in special in Bucuresti.
1. Intre job si casa trebuie sa existe o legatura foarte stransa. Adica sa fie aproape. Pana sa ajunga Bucurestiul o metropola sistematizata privind caile de acces, vor mai trece cam cincizeci de ani, in cazul optimist. Pana atunci, de la job pana acasa faci intre o ora si doua ore. Incercati sa calculati cam cat costa benzina si service-ul unei masini, in conditiile in care locuiti la zece kilometri de oras. Mai bine puneti doua masini.:)
2. Copilul trebuie dus la scoala. Il trimiti cu rata sau prin nameti ? Trebuie dus si adus zilnic. Iar sa pleci dimineata la 7.00 si sa-l aduci seara la 20.00, iar nu e o solutie. Un copil petrece foarte mult timp acasa. Pentru el, casa, camera de joaca, fotoliul din fata televizorului, reprezinta centre ale universului sau.
3. Orice om normal, cand spune ... casa pe pamant, se gandeste la spatiu, aer curat, graina, flori, rasadul cu ceapa etc. Sa ne gandim, cati din cei care aveti casa, va bucurati de toate aceste avantaje ?:)) Cat timp petreceti in casa ? Gresesc daca spun ca vreo trei ore pe zi ? Nu pun la socoteala orele de somn. Am un prieten cu o gradina mare de tot, pe care cresc plante medicinale. In afara de gratarul de duminica cu prietenii, si aia care se indura sa se rupa din fata tv si sa faca o ora pana la el, nu prea exista alta manifestare a vietii la curte.
4. Aproape toti pe care ii cunosc isi fac cumparaturile de la supermarket. In cazul fericit, vreun vecin si-a deschis o pravalie cu de toate pe strada vecina. Daca nu, masina si cei cinci kilometri sunt obligatorii.
5. In general, costurile unei case pe pamant sunt de pana la zece ori mai mari decat ale unui apartament de bloc. De ce ? Pentru ca romanul, cand s-a vazut in bani, a uitat masura si si-a tras viloi cu doua etaje si opt camere, cu rata de o mie de euroi. Am un alt prieten, care a devenit scalvul casei. Nu va spun cat cheltuie pe luna, ca va luati cu manile de cap. Aici nu vorbesc de mamaia care iarna nu face focul in camera din fata si sta in bucatarie langa soba cu lemne.
6. Utilitatile. Aproape tot ce s-a construit in Bucuresti, s-a facut fara cap, adica fara infrastructura si utilitati. Drumurile sunt ca vai de ele si fara Jeep, e destul de riscant sa te aventurezi in periferie. Racordarea la retele de apa, curent, canalizare, s-a facut pe principiul "Sefu, ma racordez si eu ?". Sunt subdimensionate, problemele sunt frecvente, iar: electricianul, gunoierul, baiatul de la Fantana, pustiul de la net si altii, devin membri ai familiei.
7. Aproape toate casele construite in ultimii zece ani nu respecta normele de rezistenta. Sunt facute ... la "Hai sefu, ca merge si asa !". S-au folosit materiale, finisaje si solutii constructive proaste. De ce ? De unde era sa-si traga Ion profit de 200% ? Vor mai scadea preturile, ca e de unde, dar nici asa nu cred ca mi-as cumpara oriunde si oricum.
Ati vazut cartierele rezidentiale, cu nume ce seamana cu "Tarlaua Greenfield" ? Va spun sincer, ma minunez cum pot functiona ansamblurile acelea. De unde au tras apa si canalizare ? Ati incercat sa rezistati vara in campie, la 50 de grade, fara adiere de vant si umbra de pom ? V-ati intrebat vreodata de ce taranul roman, fratiorul lui Bucur ciobanul, si-a asezat satul intr-un anumit loc si nu la intamplare ? Si mai ales nu in varf de deal sau fund de vale langa apa statuta, langa morti sau pe gunoaie ? Vreti sa va spun ce cartiere s-au construit exact in asemenea locuri ? Pamantul are si el o taina a lui, pe care e musai s-o cunosti. Si mai are si energie ...:)

Si mai sunt ...

Cam acestea sunt calculele pe care mi le-am facut, cand am vrut sa-mi caut un loc la o margine de oras. Era musai sa fie cu verdeata ... La cat se dusesera preturile acum doi ani, am renuntat. Si bine am facut !
Dupa parerea mea, de o casa la curte trebuie sa te bucuri. Sa-ti ofere prilej de recreere dupa o zi de lucru in oras. Si sa ajungi repede, ca altfel iti piere cheful de .... verdeata. :))
Mai demult scrisesem o postare despre vechile cartiere bucurestene Herastrau si Baneasa si despre casa bunicilor. Intr-adevar, asa cum erau atunci, ofereau acea tihna necesara. Dimineata te trezeai in ciripit de vrabii, te duceai in gradina, iti rupeai o rosie si luai oul cald din cuibar. Ti-l prajeai in tigaie, taiai rosia si ... simteai ca traiesti. Casele erau mici, cu doua camere, o bucatarie si mansarda. Nici nu aveai nevoie de mai mult, pentru ca in casa intrai seara la culcare. In rest erai in gradina printre flori sau tolanit in sezlong. Seara mirosea a iasomie ... si nu se inventase calculatorul, mobilul si telenovelele. :)

6 comentarii:

Daniela spunea...

Ei, da...asta e o problema pe care o "rumeg" de ani de zile. Nimic inca nu m-a convins ca viata la bloc este cea ideala asa ca tot la o casuta cu iasomie si doua camere, pe pamant visez. Si cand spun casuta nu ma refer la nici o asemanare cu vilele de prost gust care au aparut ca ciupercile in jurul Bucurestiului..
Iar daca as dori sa retraiesc viata la casa de acum 30 ani as putea sa uit de "beneficiile" vietii moderne din cand in cand fara sa ma simt frustrata.
Cu toate inconvenientele de care vorbeai si tu eu sunt pentru casa pe pamant.
Prefer linistea primordiala si "glasurile" pamantului in locul babiloniei din oraselor moderne.

Lutyk spunea...

Din ce am remarcat eu in general cei care au locuit la curte vor la bloc, satui de dat zapada si frunzele din curte si de pe trotuar, de incalzirea cu lemne sau in lipsa cu rumegus pe timp de iarna. Pentru cei de la tara a sta la bloc, adica la oras si in special in orasul capitala e visul lor de o viata. IN schimb cei care au stat toata viata intre betoanele orasului nu exista vis mai fierbinte deact o casa pe pamant. Si eu visez la o casa cu gradina, dar din motivele expuse si de tine imi pun pofta-n cui. Peste 30 de ani sau poate mai mult caci nu se stie ce legi mai apar pana atunci, cand oi iesi la pensie visez sa ma mut la Breaza, in casa Buncilor mei, sa stau la umbra nucului si sa ma joc cu nepotii.

pheideas spunea...

Va doresc multa sanatate amandoura ! :)

pheideas spunea...

Daca n-ai fi nevoit sa strabati zilnic orasul, ar merita. Bucurestiul nu mai e cel de acum 50 de ani, linistit si aerisit. Si nici o casa pe pamant in centrul orasului nu mai e o alternativa, din cauza prafului si poluarii.
Doua aspecte sunt cele mai importante in alegerea locului. Jobul si scoala copiilor. Un prieten si-a facut casa in Popesti Leordeni, o comuna la 5 minute de Bucuresti. Acolo are o fabrica si copilul l-a dat la o scoala aproape. A mutat povara deplasarii pe umerii angajatilor.

Moroianu Gabriel Leonard spunea...

Daca vrei sa stii ca am eu casa de vanzare in comuna Varfuri, judet Dambovita.
http://varfuri.home.ro
Cel mai bine e acolo, ai drum asfaltat de la casa pana in Bucuresti, ai doar 80km pana la Bucuresti, adica aprox. o ora, poate chiar mai putin

pheideas spunea...

@Gabi, o ora pana in Bucuresti si inca o ora pana acasa. Ce sa fac cu ea ? Nu-mi vine nicio idee.:)