vineri, 11 septembrie 2009

surubul si piulita

Am observat un fenomen interesant, des raspandit in mentalul romanului, si anume acela de a incepe lucrurile de la coada la cap.
Sa va explic. In mod firesc, taranul ancestral, isi face sura pe masura recoltei, carul pe masura sacilor si cosul pe masura roadelor. Adica se duce in livada, vede merele in pom si apoi impleteste cosul.
"Taranul" modern face exact invers. :))
Am un prieten bun, care aproape de oricate ori ma vad cu el, vrea sa facem o firma, care sa ... bla bla. Si tot de fiecare data, il desumflu, spunandu-i: hai sa vedem mai intai ca ideea ta functioneaza (asta se poate vedea simplu sub orice alta forma juridica si fiscala), si apoi punem mana si facem firma. Daca nu merge, ce facem, ramanem cu o firma pe zero ?
Gestul lui, ca si al altora, nu are nimic ascuns, interesat, ci este cat se poate de onest. E un fel de pornire, de deschidere, pe care o apreciez foarte mult.
Sa ma iertati daca gandesc putin altfel. Prietenii ma acuza ca nu imi place sa risc, sa ma misc rapid etc. Dimpotriva, imi place sa ma misc foarte rapid, dar in acelasi timp sa gandesc si sa anticipez evenimente. Ma bazez pe experienta. La inceputuri si eu am procedat la fel, apoi am vazut ca este mult mai eficient sa incepi lucrurile de la cap catre coada. In termeni putin mai tehnici, pun pret mai mult pe continut, decat pe forma si ambalaj, si prefer sa ajustez continuu ambalajul, in functie de dimensiunea continutului.
Cel mai elocvent exemplu este "viloiul". Cunosc o gramada de amici, cunostinte, care imbatati de succes, si-au tras viloi cu 11 camere. Buncare, palate, imensitati, fara o justificare rationala. Nu vorbesc de Bita - staborul tiganilor, cu treizeci de suflete pe langa el, ci de familii de trei membri, caroara la un moment dat nu le-au mai ajuns trei camere. Nu am nimic cu ei, sa fie sanatosi ! Dar ii aud vaitandu-se: "Daca stiam, nu bagam atatia bani !".

Cand se apuca sa faca ceva, de exemplu sa faca un produs, pe care vor sa-l vanda, se entuziasmeaza atat de tare, incat ignora aproape complet un alt aspect deosebit de important, si anume cui vand produsul.
De profesie sunt inginer. Primul lucru pe care il inveti in inginerie, este sa masori mai intai gaura si pe urma sa fabrici surubul. Ei bine, foarte multi se apuca si construiesc surubul, si pe urma observa ca nu intra in gaura. In termeni comerciali, produsul nu se vinde. Probabil ca va veti gandi ca fac referire doar la raftul din magazin. Nicidecum ! Am mai spus si intr-o postare anterioara, orice iese din capul nostru reprezinta un produs, pe care cineva il cumpara. Si un cuvant, tot e nevoie de cineva sa-l "cumpere". Daca aceluia ii intra pe o ureche si ii iese pe cealalta, de cele mai multe ori nu el este principalul vinovat.:)

Am sa va mai stresez cu o parabola. Am definit-o "Parabola surubului si piulitei"; deh, minte de inginer. :))
Banuiesc ca multi dintre voi v-ati confruntat cu o dilema, aceea in care sunteti tentati sa "dati vina pe celalalt". In ce context ? Cand ceva ce aveti voi, nu se potriveste cu ceva ce are altcineva. Hai sa va dau un exemplu ...
Sa zicem ca aveti o idee, o teorie, pe care o sustineti pana in panzele albe, si anume ca toate femeile sunt curve. :) Sunt destui barbati care au parerea asta. Acestia au avut o relatie, doua, trei, din care au iesit "sifonati". In loc sa se "uite si in ograda lor", dau vina pe celalalt. Adica ei sunt perfecti; defecte sunt ele. :)) Stati, nu zambiti, fenomenul este si invers, e adevarat, mai putin raspandit.
Am intalnit de multe ori asemea specimene, de la Gigel, pana la top-managerul de companie. Le ascult povestea si in functie de gradul de perceptie, si le "vand" parabola cu surubul si piulita. :)) Sa va spun in consta parabola. Intr-o cutie sunt amestecate suruburi si piulite. La un moment dat iti propui sa le imperechezi si incepi sa iei un surub, apoi o piulita si tot asa ... Uneori dai peste un surub care nu se insurubeaza. Dilema: cine e defect - surubul, sau piulita ? Cum verifici ? :))

20 comentarii:

Saturnianul spunea...

Acum depinde din ce unghi priveşti treaba cu şurubul şi gaura. Dacă ai deja şurubul, ce faci te apuci să confecţionezi altul? Nu e mai uşor să dai gaura după dimensiunile şurubului :D

pheideas spunea...

Ha ha ha ! Pai e simplu, nu alegi surubul, ci masori gaura. Daca ai ales deja surubul, normal, incerci sa largesti gaura. Dar iti pun o intrebare inginereasca ... daca gaura e mai mare decat surubul ? O umpli cu ciunga ? :)))))))))))))))))))))

pheideas spunea...

Si inca .. de regula gaura este deja data. Adica clientul este deja pe piata, cu prejudecati, preferinte .. si cam tot ce scrie in marketing. Nu te apuci sa-l "ajustezi". Nu zic ca nu se poate, dar costa mai mult si dureaza zeci de ani. Si daca nu te misti rapid, s-ar putea sa aleaga alt surub, pardon, alt produs.

Floare de colt spunea...

Bine ai făcut că nu ţi-ai deschis firmă.
Dacă ar fi să începi o afacere, cel mai bine, fă-o pe banii altuia.
O afacere este profitabilă atâta timp cât în ea sunt implicaţi cât mai puţine persoane. Când începi să depinzi de alţii, lucrurile se complică şi riscul creşte.
Producţia este cea mai riscantă afacere în ziua de azi.
Nu mai găseşti muncitori serioşi şi calificaţi, mereu se strică câte un utilaj, clientul X n-a plătit şi tu, la rândul tău nu poţi plăti furnizorii, sunt CEC-uri la plata, vin reclamaţii de la clienţi pentru calitate, de-ţi vine sa intri în pămant de ruşine şi să-i strângi de gât pe sabotori.
Am intrat într-un cerc vicios, din care simt că nu mai am scăpare.
Îmi doresc doar linişte, sănătate şi...să nu mai sune telefonul.

Când fac preţul unui produs, pornesc de la preţul de pe piaţă, nu invers.

Nu e bine să te bagi într-o afacere în care n-ai habar cu ce se mănâncă, fă ceea ce te pricepi mai bine şi-ţi place, chiar dacă meseria ta, poate, nu este aşa bănoasă.
Cele mai importante lucruri în viaţă sunt sănătatea şi împlinirea sufletească.
Mi-am irosit câţiva ani buni din viaţă, ca să ajung la concluzia asta.

pheideas spunea...

Floare de colt, gresit ! Am firma si am inchis vreo trei in ultimii 16 ani. :))) Stiu cum e cu productia, ca productie fac de cand ma stiu. :) Acum mi-am restrans activitatea, dn cuza crizei. In publicitate ea a inceput mai demult. Iti dau exemplu numai cu ... promotionalele pentru alegeri se fac direct in China.

Apropo de irosit, productia e boala grea. Nu cred ca voi scapa usor de ea. :) Cand ai in nari miros de salopeta ... esti pierdut pe veci. Dar sunt optimist. Trebuie doar sa stii sa-ti alegi oamenii si sa te joci cu ei.
Mai demult am avut un sef de productie, care umfla facturile mana in mana cu furnizorul. Stiam asta, dar pentru ca nu era mai mult de 5 %, imi luam marjele de rigoare. Altfel, bun meserias si ... motivat :)))))

pheideas spunea...

Floare de colt, poate mai vorbim pe tema asta. :)

Saturnianul spunea...

@Pheideas: N-o umpli cu ciungă. Bagi surubul şi pui super-glue pe sub el şi în gaură :))))

Acum, serios, vorbind, dacă gaura e mai mare asta e, alegi alt şurub.

LOLITA spunea...

E grea treaba asta cu gaura si suburul! Multi au impresia vaga ba ca au inventat ei gaura, ba surubul, dar cand vine momentul sa se "mufeze", dau chix din prea mult avant.":)))

pheideas spunea...

Saturnianule, ... si daca surubul sunt eu ? atunci piulita te alege pe tine. :)))))

pheideas spunea...

Lolita, asta n-ar fi nimic, numa' ca se intepenesc in gaura si acolo raman. :)))))

pheideas spunea...

Apropo', la voi cum merge, uns ? S-a intepenit cineva ? A folosit lubrifiant ? A ruginit vreun surub ? :))))

Rontziki spunea...

Daca ne referim la exemplele concrete din domeniul afacerilor sau al deciziilor de a face vile, vorbim de anticipare si prudenta, pe de-o parte, si de risc si poate chiar inconstienta, pe de alta parte. In cazurile concrete, sunt de parere ca anticiparea, capacitatea de a privi in perspectiva si de a actiona macar cat de cat prudent sunt absolut necesare.

Daca ne referim la viata in general, care nu inseamna doar afaceri si vile, prudenta si calcul, cred ca riscul e un must :) si imi plac f mult cuvintele pe care i le-a spus Isabela lui Columb cand a plecat sa gaseasca "Indiile": "Pluteste drept inainte si, daca pamantul pe care il cauti nu exista inca, fii sigur ca Dumnezeu il va crea pentru a-ti rasplati indrazneala".

Desi sunt absolut pe langa tehnica si inginerie, referitor la surub si piulita, imi pare simpla problema, dar e necesar de stabilit daca avem si surubul si piulita sau avem numai surubul sau numai piulita. Daca avem numai pe unul din ele, atunci il faci pe celalalt sa se potriveasca, logic.
Daca insa avem surub si piulita date...mai complicat...daca esentialmente nu se insurubeaza bine, oricat ai pili fie la surub, fie la piulita, tot nu se vor insuruba ca lumea si nu risti decat sa le strici si sa le ciobesti pe amandoua :)

pheideas spunea...

Rontziki, nu asa se pune problema. E firesc, schimbi fie surubul, fie piulita. Dar gandeste-te ca surubul sau piulita esti tu. Nu cred ca ti-e confortabil sa te schimbe cineva. :)
Sau nu e nevoie sa te schimbe, ci pur si simplu pleci tu si iti cauti ceva pe masura. Si cu masuratul e o problema. Daca pana la un moment dat ai probat numai piulite mari, si dai peste una mica, si nu sesizezi diferenta ...

fly2sky spunea...

Logic pornesti de la ceea ce cunosti, ce iti este dat si nu prea poti influenta. Daca ai gaura, cauti surubul, dupa ce ai surubul cauti piulita :) Oricum cheia e masuratul. Mai este posibilitatea de a anticipa, de a previziona. De exemplu iti construiesti casa cu 10 camere si apoi faci vreo 12 copii :))

pheideas spunea...

:))) 12 nu e prea putin ? poate nu calculeaza bine, si atunci face o alta casa.

fly2sky spunea...

Asa e cu previziunile, nu poti calcula exact. Poti avea si gemeni, eu am patit-o :) si mi-ar trebui acum alta casa. In ce priveste produsul si vanzarea , nu se poate sa incepi si de la ambele capete? Adica si sa concepi si sa ajustezi produsul in functie de cerintele pietei, dar si sa creezi prin promovare si publicitate dorinta pentru acel produs. De exemplu sa cultivi fasole, ca aia se face mai bine in gradina ta, si sa faci reclama ca ce buna e fasolea, cate vitamine are, ce naturista e. Cred ca trebuie sa te raportezi si la ce esti tu in stare sa produci si la nevoile pietei, si sa te intalnesti undeva pe la mijloc. Tu trebuie sa stii mai bine .

fly2sky spunea...

Imi place parabola cu surubul si piulita, si normal ca ele n-au nici o vina, doar soarta, adica mana celui care le-a pus impreuna. Dar intr-o nota optimista, fiecare surub trebuie sa aiba piulita lui, asa ca pana la urma se vor gasi.

Floare de colt spunea...

Asa este flytosky, daca au acelasi fi si pas, se vor potrivi perfect.

pheideas spunea...

Floare de colt, se vede ca te pricepi la mecanica. Cum e cu garnitura de pompa ? :))

Floare de colt spunea...

Nu mă pricep la mecanică, a fost doar intuiţie.
Pe unde putea să curgă uleiul, decât pe la garnitura pompei?