Inca putin si pe Lt. Alexandru Gheorghe il fac erou national. Am vazut ca foarte multi ii sustin fapta, de la naivi care habar nu au ce-i aia armata, la politruci care il folosesc drept paravan pentru campania anti basesciana. Sincer, mi-e si mila de bietul copil. Nu-i contest sinceritatea, insa nici naivitatea. Ii tot da sus si tare ca el serveste patria. Si pur personal, nu e decat o victima a manipularii mas-media.
O mica paranteza ... inainte sa va povestesc despre ce e vorba, va spun ca, prin voia sortii am avut tangenta cu "fenomenul" destul de multi ani.
Asa deci, el sustine ca ce a facut e absolut justificat, si ca a respectat juramantul fata de tara. Am jurat si eu cu ani in urma si stiu bine ce scrie acolo. Bine, pe vremea mea juramantul mai continea si ceva despre: RSR, cuceririle socialismului, comandantul suprem si altele. Dar tot juramant era ...:) Haideti sa detaliem problema.
1. Armata e un fel de "societate de prestari servicii" de aparare a tarii impotriva dusmanului, vazut si nevazut. Cand intri in armata, e ca si cum te-ai angaja, iar juramantul este un fel de contract pe care il semnezi. Un contract putin mai ... ezoteric, pentru ca se face cu mana pe biblie.:)
2. In juramant scrie negru pe alb ca trebuie sa respecti regulamentele militare ... si anume ca: militarul este echidistant, nu manifesta in piata, nu face politica si se supune ordinelor superiorilor. Ca militar, cand esti incazarmat intr-o unitate militara, nici la WC nu te duci fara sa anunti. Cand esti angajat si ti se da drumul acasa, ai un pomelnic intreg cu ce trebuie sa faci si ce nu. Acesta este regulamenul. Si nu de ieri de alalataieri, ci de cateva mii de ani. De ce credeti ca se cere militarului sa nu isi exprime opiniile ? Pentru simpul fapt ca, in cazul in care i s-ar da voie, ar face-o cu arma in mana. Vezi luptele de strada cu morti din Egipt sau cele din America Latina, Centrala, Africa, Filipine si multe altele.
3. Sunt situatii in care regulamenul militar poate fi incalcat. In cazul Lt. Al. Ghe., interpretat. Uitati una ... in decembrie 1989, armata a refuzat sa mai apere socialismul si sa execute ordinele comandantului suprem, adica ale lui Ceausescu. A incalcat regulamentul militar. Primul care a facut-o a fost Vasile Milea, dupa care si-a tras un glont in cap. Al doilea a fost A. Stanculescu, cand si-a pus piciorul in gips. Daca Ceausecu revenea la putere, el ar fi fost condamnat la moarte. Credeti-ma, nu e usor sa iei o asemenea decizie.
O alta situatie este cand, pe campul de lupta, cel care comanda o unitate - pluton, companie, regiment, o ia razna. Adica i s-a pus lui pata ca trebuie sa cucereasca cine stie ce obiectiv inamic, si pentru asta sa sacrifice tot efectivul de soldati. Cei aflati in subordine se pot revolta si il pot inlocui pe cel aflat la comanda, insa asumandu-si niste riscuri, cu buna stiinta, implicit sa incalce regulamentele militare. In acest caz, dupa batalie se constituie un tribunal militar care judeca cazul si aplica sanctiunile.
Nu stiu daca tineti minte, in istoria navala a Angliei este un caz, numit revolta de pe Bounty, unde, primul ofiter s-a revoltat si l-a suit pe capitan intr-o barcuta, iar el a preluat comanda corabiei. Capitanul a ajuns in Anglia, a fost audiat de tribunal si pedepsit cu dreptul de a mai comanda. Lt. Fletcher Christian, rebelul, a fost condamnat la moarte impreuna cu tot echipajul. Norocul lor a fost ca au murit dupa multi ani pe o insula pierduta in Pacific.
Sau cel mai romantat exemplu, cel al lui Apostol Bologa din Padurea Spanzuratilor. El a depus juramantul fata de imperiu, insa constiinta nu l-a putut lasa sa traga intr-ai lui. Pentru asta a platit cu viata.
Sa revenim la Lt. Alexandru Gheorghe. Desi sustine contrarul, el a stiut permanent ca incalca regulamentul. Nimeni nu ii contesta dragostea fata de tara. In Romania inca sunt destui care o mai au. Insa mi se pare absurd ca unii considera gestul lui ca unul total curat, justificat etc. Pun pariu ca cei care sustin asta, n-ar fi facut in ruptul capului ce a facut locotenentul. Iar sustinerea mi se pare un fel de ... "Noi te sustinem ... doar pana la esafod". :) El si-a asumat un risc. A decis ca vrea sa plece din armata in mod public.
Si mai e o chestiune ... daca am inteles bine, el doreste democratie in armata. Ce-ati zice, daca in focul unei batalii s-ar trezi unul care nu vrea sa execute ordinul, ca i se pare lui ca proiectilul plecat din tun ar distruge ecosistemul natural, implicit integritatea pamantului tarii ?:)) Probabil ca veti spune: e dreptul lui sa nu execute ordinul. Da, oriunde in alta parte, nu si in armata. Armata si democratia sunt perfect paralele, iar "dreptul" inseamna un glont in cap. Si stiti de ce ? Pentru ca in armata nu se lucreaza cu pixul, ci cu armament. Si mai e un motiv, anume acela ca ordinul pe care un soldat il primeste, face parte dintr-un plan de operatiuni aprobat la cel mai inalt nivel. Nu de putine ori, in istorie, pentru ca o armata sa rupa un front, s-a sacrificat un regiment pe un alt front de lupta.
Mai in gluma, mai in serios, ce-ati zice daca un comandant ar spune ... dragi soldati, supun la vot luarea cu asalt a cuibului inamic ... cine e pentru ? :))))
In armata e simplu - exact ca intr-o firma. Iti convine, stai, nu iti convine, pleci ! Iar la plecare dai jos uniforma, ca nu e a ta, ci a "angajatorului". Vrei sa lupti, sa manifestezi, esti liber s-o faci, dar dupa program, in civil si eventual sa nu te recunoasca vreun superior si sa spuna ca ai lezat interesele institutiei.
Ne place sau nu, armata este un sistem anacronic, dupa parerea mea, nejustificat. Cum la fel de nejustificat e sa omori oameni. Dar e o alta poveste.
28 de ani
-
Je suis madame Rouillard. Azi se implinesc 28 de ani de cand ne-am
casatorit.La 18 ani, m-am indragostit de Philippe. De fapt, ca sa respectam
ordinea is...
Acum o lună
6 comentarii:
Înainte de a comenta, am citit despre caz, ca să înţeleg despre ce e vorba. Pe urmă, am căutat opinii divergente. În final, mi-am format o părere, care s-a adăugat la părerea mea de român şi de fost sublocotenent (că aşa trebuia, nu că m-ar fi întrebat cineva dacă-mi convine ideea imbecilă a armatei cu femei.) Printre primele lucruri pe care le-am aflat când am curăţat o zi întreagă cartofi ca pedeapsă că nu mă strangulam cu mantaua militară şi nu puteam îndoi mâna în haina aia oribilă ca să salut (salutul incorect mi-a atras sancţiunea, nu conta faptul că armata nu avea mantale ca lumea pentru fete) a fost că ordinele absurde nu se execută, Pheideas. Mi-au spus-o soldaţii unde am fost trimisă să curăţ cartofii. Există şi situaţii în care se refuză anumite ordine. Nu ştiu cât de potrivit e exemplul lui Milea, fiindcă din câte am citit, nici până acum nu e clar dacă s-a sinucis sau... "a fost sinucis". Pe de altă parte, teoretic aşa e, ai dreptul să ai şi să-ţi exprimi un punct de vedere politic, câtă vreme nu eşti în uniformă militară, unde eşti obligat să fii echidistant şi să asculţi ordine. Practic însă, nu mai departe de un jurnalist şi analist militar arată nişte afişe electorale cât casa cu actualul ministru al apărării şi cu Iordănescu, în uniformă sau chiar cu fiica preşedintelui, în campanie pentru europarlamentare. Aşadar, uniforma nu e strictă decât pentru unii, sau cum ? De bizareriile în uniforme ale lui Mazăre nu mai vorbim. Cum se face, aşadar, că unora li se permite folosirea uniformei militare în scopuri personale, iar altora, care propun o părere, li se face un proces întreg ? Pe de altă parte, armata e poate un sistem anacronic, unul în care tinerii învaţă mai degrabă ce e umilinţa decât creativitatea, dar ca idee, e necesară, măcar pentru protecţie, dacă nu pentru altceva.
Voce, bag sama ca tu tratezi problema pur jurnalistic.:) Ca a mai fost unul pe nume Lupoi, ca Mazare s-a imbracat in uniforma armatei Angoleze, ca fiecare face ce vrea si are tot dreptul din lume sa nu execute un ordin ... e democratie doar. :)) Crede-ma pe cuvant, ordinul se executa, nu se discuta ! Ce ti-au spus tie soldatii aia, era asa, ca la noi: "Toa'su capitan, va rugam frumos ... ca si noi vom fi atenti cand primim ceva beutura de acasa ..." :) Au fost si tampiti care si-au batut gradatii, de umblau aia in carje. Dar am vazut cu ochii mei cum un comandant de companie a scos la raport un caporal si din doua palme i-a dat borsu pe nas. Dupa care l-a bagat la arest, unde l-a mai batut si acolo. Pe urma caporalul i-a pupat mainile, pentru ca putea sa-l bage in batalion de corectie, undeva pe la canal. Am mai vazut cum un tanar locotenent s-a jucat cu pistolul si a impuscat un sergent in garda, incalcand consemnul si regulamentul. Si altele ...
Ăăă, tratez problema din afară, am şi precizat. N-am fost acolo să-l văz pe om, am citit doar păreri pro şi contra, încercând să mi-o formez pe a mea. Nu neg că ordinul se execută, fără discuţie. Dar când cineva te pune să cureţi latrina cu lama de ras, după care o foloseşte şi te pune din nou s-o cureţi, părerea mea e că poţi să ieşi la raport sau să refuzi un ordin absurd (ştiu de la cineva care a trecut prin asta, un apropiat, nu unul care se dădea şi el pe-acolo, fiindcă eu, repet, eu n-am făcut ca pedeapsă decât să curăţ cartofi) Unii s-au sinucis fiindcă au refuzat să împuşte nişte oameni. Nu neg că există şi batalioane de corecţie unde probabil îi umileau şi mai mult şi oamenii ascultau orice ordin, doar-doar să nu ajungă acolo.
2. N-ai înţeles, eu criticam faptul că indivizi ca Mazăre sau Iordănescu folosesc uniforma în scopuri personale. Şi mai criticam sistemul, adică pentru unul ca tinerelul ăsta de şi-a spus şi el părerea (care merita ascultată măcar) s-au înţepat toţi că a ieşit la rampă, în timp ce pentru alţii mai cu ciorchini între picioare se închide ochii. Nu mi se pare corect, dar, iar repet, cui îi pasă că nu mi se pare mie corect, unei anonime oarecare ?
Voce, ei cu lama de ras nu chiar ! Nu e igienic. Eu am folosit periuta de dinti. :)))) Stiu, multe mizerii s-au intamplat in armata. N-am fost si nu voi fi de acord cu ele. Este latura nevazuta armatei, care dezvaluie trasaturi nebanuite ale "omului". Cand unui cioban i se da peste noapte putere. Si nu e vb numai de armata. Regula e generala.
Nu am nimic cu Locotenentul si cu dorinta lui de a-si exprima public opiniile. Doar ca trebuie sa isi asume si responsabilitatea lor, nu sa se ascunda dupa "dragostea de tara". Dragoste am si eu, numai ca el are uniforma, pe cand eu nu. Am mai spus-o, am un feeling - nu cred ca a fost acolo de capul lui. Adica fara sa aiba un spate asigurat, un alt contract etc. :)
Ce-ar fi fost daca si-ar fi exprimat opinia cu un AKM ? :)) Cred ca ar fi fost un detaliu nesemnificativ, ca militar vorbind.
Nu ştim dacă avea sau nu spate asigurat. Bag sama că te îmbolnăveşti şi tu, ca americanu', de boala conspiraţiei. Ăia văd peste tot muşamalizările guvernamentale. O fi aşa, n-o fi aşa ? Nu ştim. Şi da, bine că nu s-a exprima cu AKM-ul, că-l mai umflau şi pentru terorism. Toată salata asta din jurul lui îmi aduce aminte de fabula lui Grigore Alexandrescu, aia cu Câinele şi căţelul: "...voi egalitate, dar nu pentru căţei". Parol, ţaţo...
Trimiteți un comentariu