vineri, 13 ianuarie 2012

bara din fata

Ce am sa va povestesc nu are nimic cu banul si alte lucruri carora noi, cei mari, le dam atata importanta. Este vorba de o masinuta de fier pe care baietelul meu si-a dorit-o foarte mult. Povestea a inceput acum doua saptamani cand, Vladut, a vazut in colectia celor de la "DeAgostini" o noua masinuta. Una neagra, ruseasca, model ZIL. As fi putut sa i-o cumpar repede, fara sa stau pe ganduri, insa, stiind ca are de citit pentru vacanta Fram Ursul Polar, i-am spus - daca citesti cartea, iti cumpar masina ! Ei bine, timp de doua saptamani s-a chinuit sa buchiseasca cele 160 de pagini. E in clasa a doua si e prima lui carte. A trecut timpul si aseara a venit la mine, emotionat, sa imi spuna ca a terminat-o. Iar dimineata, la ora 8.00, s-a sculat si mi-a povestit-o.
Va dati seama, a trebuit sa ma tin de cuvant. Noroc ca o cumparasem cu cateva zile inainte, fara sa stie. M-am imbracat, am facut doua ture de bloc si m-am intors cu masinuta.:) Fericit, cu manutele tremurand, a desfacut-o. Era rasplata pentru cele doua saptamani de munca. M-am bucurat de bucuria lui. De scurta durata insa, pentru ca, ma trezesc ca vine si imi spune: "Luci, dar masinuta nu seamana cu cea din revista. Ii lipseste bara din fata." Ma uit cu atentie. Intr-adevar, masina nu avea bara. Am cautat-o prin cutie, pe jos ... o fi scapat ... degeaba ! In final am realizat ca furnicuta chineza, cand a asamblat fierul, a uitat sa puna si bara.
Va dati seama ce tristete m-a apucat. Am incercat sa-l conving ca masina e frumoasa si fara bara.
Cu un gust amar, ma gandesc cum s-o dreg. O sa cumpar alta eventual. Pentru ca, pe cel de la chiosc n-am cum sa-l mai conving, odata ambalajul rupt. Asta e !
Noi, ce mari, vedem altfel lumea. Odata cu anii ea a devenit mai mica si plina de defecte. Defecte pe care, ne-am obisnuit sa le ignoram. Insa ce spui unui copil, cand te intreaba cu lacrimi in ochi, de ce lumii celei mari ii lipseste bara din fata ?

1 comentarii:

Vocea-de-departe spunea...

Păi, cred că-i spui că are dreptate şi accepţi că ai de învăţat şi de la un puştiulică de clasa a doua. E timpul ca românul să pretindă şi să se bată pentru "bara din faţă" a maşinuţei sale. În alte ţări, oamenii reclamă tot felul de lucruri, de la mărunţişuri la lucruri esenţiale. E o chestiune de educaţie a drepturilor individului. Dacă ai dreptate, te baţi până-n pânzele albe. În fond, ce pierzi ? Poţi oricând să cumperi altă maşinuţă, dar dacă uite aşa schimbi un principiu de funcţionare ? Başca s-ar putea ca accidental să mai şi câştigi respect pentru că vrei corectitudine. De ce adică noi, românii, să ne mulţumim cu orice, cum zicea un vecin de-al meu de demult, cu Dacia care merge şi cu elasticul de la chiloţi ? :) Am zis.