file de istorie

File de istorie - Dumitru Mociornita
"Isi scria memoriile in care isi analiza critic toate actiunile. (lucrarea care era scrisa cu creion cu grafit bine ascutit se asternea pe zeci de caiete de dictando). Eram elev in clasele primare si n-am vazut la nici un coleg de-al meu asa un scris frumos si ordonat. (memoriile n-au supravietuit, vreun "binevoitor" din familie le-a distrus ca sa nu incapa pe mana securitatii).
Dadea sfaturi celor care veneau sa-l vada, ii incuraja. Facea abstractie de faptul ca el insusi era haituit, ca boala il chinuia, ca baietii lui erau schingiuiti, ca cei care-l inconjurau se zbateau in mizerie si teroare. Statea senin ca un Buda si incuraja si sfatuia. Era o lectie de demnitate, de seninatate in fata catastrofei pe care numai oamenii cu constiinta datoriei indeplinite pot s-o dea, pe care eu n-o voi uita niciodata. Nu l-am auzit blestemand, condamnand pe cineva sau plangandu -se.
Invata limba engleza. Cuvant cu cuvant, expresie cu expresie, cu o determinare care te nedumerea. "Omul cat traieste invata" imi spunea cand imi vedea expresia (eram nedumerit stiind ca nu-i iubea pe englezi dupa tratatul pe care il semnasera cu Stalin). Asa mi-a ramas in memorie, straduindu-se cum facuse toata viata, vrand sa fie exemplu pentru semeni si pentru urmasi."