Care este sensul unei dispute ? Sa zicem ca ajungem la un conflict cu cineva. Cele cu muschi se termina relativ repede. Cele care implica o doza de inteligenta, dureaza si sunt veritabile meciuri verbale, in care fiecare parte isi argumenteaza pozitia.
Pana la urma, care este esenta unei dispute ? Firesc, veti spune - sa castigam, sa ni se dea dreptate ! Adica celalalt sa se recunoasca invins si sa se "plece" in fata geniului intelectual de care am dat dovada. Da, egoul, acea latura primitiva din fiecare, cere pozitionare si confirmare.
Pana la urma ce-am castigat ?
Cunosc persoane care, au contra-argument la orice afirmatie argumentata. Initial m-am lasat indus de profunzimea intelectuala a respectivilor si am crezut ca disputele se vor aplana si impreuna vom ajunge la un consens. Nici vorba de asa ceva. Am primit chiar replica: "De ce sa ajungem la un consens ? Consensul este o dovada de slabiciune !". Am ramas putin uimit. Cum adica nu trebuie sa ajungem la consens ? Atunci care este scopul disputei ? Nu mi-am dat seama ca scopul sugerat nu era consensul, adica "mai las de la mine, si tu de la tine", ci de a recunoaste cu orice pret ca ei au dreptate. Chiar cu pretul prieteniei. Cu alte cuvinte, "sa ne scoatem ochii". :))
Aceasta atitudine mi-a sunat ca un "clopotel". Am zis, stai putin, ceva nu e in regula cu respectivii ! Contravine tuturor legilor omenirii, si in baza carora omenirea s-a inmultit si prosperat. Pai daca nu exista consens, impacare, dispaream demult de pe pamant. Am dreptate ?
Si daca am, ce de unii oameni nu vor sa ajunga la un consens ? Sa fie ceva patologic ?
10 comentarii:
Împăcare ??? consens ??? Nici vorbă. Omenirea e mult prea violentă. Diplomaţie şi negocieri, da, asta există dar n-au aplanat niciodată un conflict. L-au amânat sau l-au spart în fronturi mai mici, dar nu l-au eliminat. De la conflictele între cupluri la conflictele mondiale, niciodată consensul n-a rezolvat nimic. Din păcate, nu contravine legilor omenirii. Omenirea, ca toate speciile planetei, e şi ea agresivă şi progresează prin violenţă. Că o mai îndulcesc sau o mai amână prin diversiunile cultural-social-morale, asta e colateral. Dar progresul, oricât de urât ar suna, s-a făcut cu violenţă, fie că e verbală, fie fizică. Cei cărora ne place consensul suntem nişte bieţi dinozauri idealişti, uneori numiţi şi mediatori sau pacifişti, pe cale de dispariţie sau de ridiculizare. Din păcate...
De dragul consensului, sunt de acord cu tine ! :)))
:)) Există totuşi şi alt aspect, al polemicilor cordiale, cum zicea Paler cândva. Cele născute din plăcerea de a dialoga, nu de a monologa, cele care au dat Dialogurile lui Platon sau cele menţionate în Jurnalul de la Păltiniş de Liiceanu. Sau cele născute între prieteni adevăraţi, cărora le place să polemizeze liniştit, pentru schimbul de informaţie, nu pentru a-i izbi partenerului de dialog în frunte securea absolută a opiniei lui imuabile. Mie alea îmi plac :)
Eu le ador ! Mi-a fost dat de putine ori sa polemizez cu cineva care sa combine eruditia cu bunul simt. Au fost adevarate bai mentale, urmate o limpezire si o stare de bine, de nedescris.
ofofof...
cel mai destept cedeaza,intotdeauna.
si nu uita...nu exista om prost.
viata m-a invatat ca, un om destept e cel care se poate cobori sa discute cu un om simplu, fara scoala,dar tine piept si unui academician.
stiu ca nu vei raspunde la comentariul meu... stiu ca ma eviti. :) dar accept situatia...:)
Of,OFFF. Am citit asta într-un moment...De ieri dimineaţă până azi dimineaţă cuplul din apartamentul de deasupra noastră s-a aflat numai într-o...dispută. Nu cred că urmărea vreunul să-i dea celălalt dreptate, cred că voiau să-şi descarce furia că viaţa e cum e şi că sunt incapabili să se despartă :(
@DoarTu, de ce sa nu vorbesc cu tine ? Sa fim seriosi ! Sunt de acord cu coborarea la nivelul celui modest. Dar in acelasi timp si cu dorinta de a fi mai bun.
Si nu sunport cand cineva spune "E prea bun pentru mine ! Nu ma pot ridica la nivelul lui.". :)
Am vazut cam tarziu postarea... Sorry ! :)
Sensul unei dispute este de a clarifica unele aspecte, de a înţelege, de a comunica. Nimeni nu duce o viaţă total lipsită de conflicte, dispute. Cred ca aceste dispute, conflicte se pot rezolva prin cooperare, comunicare şi dobândirea încrederii în sine şi în cei cu care te afli în acel impas. Cel mai important pas zic eu, este definirea problemei, exprimarea sentimentelor apoi, oferirea posibilităţii de alegere şi definirea obiectivului : Ce aş putea face? Cooperare, compromis, mediere, aplanare,empatie, comunicare sunt cuvinte cheie pentru rezolvarea conflictelor.
@Lolita, cand am scris postarea, era proaspata disputa de pe Duel. Dorinta unora de a perpetua conflicte, nu are ca motiv disputa in sine, ci nevoia lor de a se echilibra. E ca si cum te-ai duce la WC. :) Numai ca aici ne e vb de WC ci de oamnei. Nu dau nume ... se stiu ei foarte bine. :)
Disputa e contradictorie prin definitie altfel nu ar fi disputa, deci consensul nu isi are rostul. Ce genereaza o disputa este altceva…daca vorbim de negociere, da,in unele cazuri, partile vor cauta alternative de compromis, in altele isi vor mentine pozitia de forta. In ce priveste sensul unei dispute cred ca este de identificare a problemelor si a solutiilor.
Trimiteți un comentariu