Daca nu stiati, la noi imprumutatul e sport national. Stiu pe unii care, ei si neamul lor, traiesc numai din imprumut. Se impumuta sa-si ia o paine si apoi cu salariul platesc imprumutul. Raman apoi lefteri si iar se imprumuta. :)
Nu zic, poate azi e mai greu ca oricand si multi din cei neobisnuiti cu cerutul recurg la imprumut ca ultima solutie. Mi s-a intamplat si mie, cand a fost criza din '97.
Sunt insa o gramada cei obisnuiti sa se imprumute. Stiti ce e hilar ? Ca dupa ce iti cer bani, lasandu-ti impresia ca sunt morti de foame, fug repede si-si cumpara plasma sau pleaca in concediu. :)) Tin minte, in urma cu vreo zece ani, pe vremea cand strangeam leu pe leu sa-mi cumpar casa, o cunostinta imi cere s-o imprumut sa-si cumpere ... casa. Am ras atunci cu pofta si am refuzat-o politicos.
O vorba din popor spune: "Prietenia si banul sunt ca uleiul si apa". Si mare adevar e in ea !
Am refuzat o gramada de "prieteni", spunandu-le ca tin prea mult la prietenia lor. Ma refer la sume importante de bani, nu la o suta, doua, de lei.
Sa-mi fie cu iertare, dar unii sunt si prosti. Sa va povestesc de ce ... Am socializat o vreme cu un amic. Se intampla cu ani buni in urma. Intr-o zi imi cere sa-l ajut cu cinci sute de euro, ca avea nevoie urgent, cu promisiunea ca mi-i va inapoia peste exact o luna. M-am dus la banca, am scos si i-am dat. Si dati au fost pana in ziua de azi.
Am prostul obicei sa nu cer banii inapoi. Este unul din motivele pentru care nu imprumut ... si prin urmare, nu am multi "prieteni". :))
Sa revin la amicul cu pricina. Nu i-am cerut banii inapoi si am racit relatia. Timpul a trecut si el a uitat de datorie. M-am facut si eu ca uit si am inceput iar sa socializam. Si intr-o alta zi, ma trezesc ca imi cere sa-l imprumut din nou, de data asta cu o mare suma de bani. Era vorba de plata unor datorii pe firma lui. Atunci mi-am varsat oful: "vrei sa te imprumut ? Hai sa-ti spun de ce n-o fac. In urma cu x ani mi-ai cerut cinci sute de euro, pe care ai uitat sa mi-i inapoiezi. Daca erai destept si gandeai mai departe de "atunci", azi te imprumutam cu toata increderea si te scapam de datorii !". A ramas cu gura cascata. Ziceti si voi, n-am dreptate ? Of, daca inteligenta ar creste pe toate gardurile ...
Bine a zis cineva, ca ... "prefer un smecher istet, decat un cinstit prost." ... Dar sa dai peste un smecher prost ? Iti vine sa-ti iei campii.:))
Stiti care e culmea fenomenului ? Sa dai cuiva bani, iar acesta sa uite sa ti-i mai dea. Apoi sa vezi ca isi ia una si alta, scule sau cosuri cu mancare, de fata cu tine. Asta e ca in bancul ala cu musca. Cica cum iti bati joc de o musca. O prinzi, o pui intr-un borcan, apoi faci kk si il mananci in fata ei. :))
Si un altul ... cica Tache se duce la Yanke.
- Yanke, imprumuta-ma cu niste bani, ca ti-i dau inapoi.
- Du-te la banca, zice Yanke !
- Am fost si nu-mi dau.
- Aaa, apoi daca banca nu-ti da, cum sa-ti dau eu ?
:))
9 comentarii:
Bine te-am regasit Pheideas!
primeste , te rog, un Premiu din partea mea pentru toata activitatea ta sustinuta cat si pentru toate articolele care m-au incantat!
Il gasesti la mine pe blog.
Iti doresc o primavara frumoasa!
Daniela
Am avut nevoie si eu candva de o suma de bani, nu chiar mica la vremea aceea, si am gasit un prieten (una din prietenele mele vechi din copilarie) care mi-a acordat imprumutul cat ai clipi. Ii voi fi toata viata recunoascatoare. Nu pot descrie in cuvinte sentimentul de caldura si bucurie pe care l-am avut atunci cand mi-a spus, prin telefon, de la mare distanta: "Da".
Altii s-au eschivat si nu i-am iertat nici azi, fiindca n-am putut. Meschinaria refuzului lor invelit in poleiala improvizata a fost prea mult.
Banii i-am inapoiat treptat si la intervale de timp prestabilite.
De asemenea "prieteni" care "uita" ca i-ai improvizat e bine sa te descotorosesti. Ei nu te pretuiesc pe tine, ci doar banii tai.
Erata: In loc de "improvizat" pe penultimul rand, a se citi: "imprumutat"... :)
@Daniela, iti multumesc mult ! Dar vezi tu, apropo de prieteni, daca as fi atat de pretentios, n-ar mai ramane nimeni in jurul meu. Asa ca, de la un om trebuie sa iei ce e bun si sa te feresti de ceea ce te deranjeaza. Mai ales ca respectivul iti poate fi ruda. Ce faci atunci ? Nu mai vorbesti cu el il vezi la botezuri si inmormantari ?
@acuarele, de vina sunt parintii mei. Ei m-au invatat sa ma bazez numai pe cat am in buzunar si sa nu-mi fac planuri pe buzunarele altora. De fapt aici e problema - unii sunt obisnuiti sa si faca planuri in felul urmator: las' ca vad eu ce-oi face ! :)
Ii vorbesti si il vizitezi cand ai timp si dispozitie, Pheideas, si mai ales atunci cand gasesti subiecte comune de discutii.
In rest , nu te obliga nimeni si nimic la o atitudine de complezenta.
Un om inteligent - fie ca este ruda sau prieten -va intelege anumite comportamente ale altei persoane fara a o lua la mod personal si mai ales fara a pune etichete.
Pentru premiu:
Cu placere!
Premiul este chiar un semn de consideratie pentru articolele care m-au incantat in mod deosebit mai ales prin continutul lor.
O zi buna iti doresc!
@Daniela, de-ar fi asa simplu ...
Cred ca el va percepe pe termen lung atitudinea ta ? Va plusa de fiecare datata ... va incerca .. poate merge, poate a uitat ... multi asa s-au obisnuit. E felul lor de a fi. Si de fiecare data ii dai peste degetele. :))
Nu e nimeni vinovat. Doar cel care uita ca imprumutul mai trebuie si restituit.
Eu la asemenea faza as fi infinit mai radicala ca tine... :)
Nici eu nu am deviza "lasa ca ma descurc". Dar sunt situatii in viata cand poate ca ai nevoie de ajutorul cuiva.
Stiti care e culmea fenomenului ? Sa dai cuiva bani, iar acesta sa uite sa ti-i mai dea. Apoi sa vezi ca isi ia una si alta, scule sau cosuri cu mancare, de fata cu tine. Asta e ca in bancul ala cu musca. Cica cum iti bati joc de o musca. O prinzi, o pui intr-un borcan, apoi faci kk si il mananci in fata ei. :))
Trimiteți un comentariu