Intr-o zi a rasarit soarele in viata ei monotona. S-a indragostit din nou, dar nu de barbatul cu care era casatorita, ci de un altul, cu douazeci de ani mai mare. O cucerise prin prestanta, prin nivel intelectual, prin stralucire. Era exact ce si-a dorit dintotdeuna. Simtea ca ii poate oferi totul.
N-a fost chiar la prima vedere. Il stia de cativa ani. Avusesera relatii de afaceri, el pe un post de decizie, iar ea de furnizor. La inceput a fost ceva timid, cateva priviri, atingeri, apoi intr-un final si-au marturisit iubirea. Lui i-a fost teama sa n-o raneasca, dat fiind lipsa ei de experienta. Mai era un inconvenient, minor, era casatorit si avea copii. Dar nu era o problema, si ea era casatorita. Urmau sa divorteze si toata viata era a lor.
Stia sigur ca nimic nu o mai poate tine langa sotul ei. Suferise prea mult ca sa mai accepte. Si apoi noul iubit era altceva. Functie importanta, calatorii de afaceri in strainatate, plaje aurii. Doamne, cat de fericita se simtea, il iubea din toata fiinta ei. Si mai era ceva ce inclina balanta. Faceau sex nebun. Se potriveau ca doua boabe intr-o pastaie. In viata ei nu mai avusese atatea orgasme. Iubitul ei nu era un incuiat ca celalalt. Avea fantezii, ii placea sa inventeze. Ziua munceau amandoi, iar noaptea era numai a lor; ore intregi de extaz. Se simtea dorita, ocrotita. Pasiunile acunse iesisera la iveala dintr-odata, in toata splendoarea lor. Era fericita !
Pe langa placere, relatia lor cuprindea si o latura utila. El era puternic si cu influenta. Ii deschisese aproape toate usile. Toate ofertele ei erau puse inainte. Devenise furnizorul numarul unu al multor firme de top din oras. Va imaginati cat de fericita era.
O vreme s-au ascuns de ochii cunostintelor. Nu era un oras mare, iar ei erau cunoscuti. Mai ales el.
Inchiriasera un apartament. Acolo isi petreceau noptile de amor nebun.
Sotul ei simtise demult ca ceva nu era in ordine si convenisera ca pana in momentul oficializarii, fiecare sa-si vada de viata lui. Mai faceau dragoste, dar era ceva spontan, neinsemnat.
Ea si-a tinut promisiunea si a divortat. A devenit libera. Jumatate din drum era parcurs. Ramanea cealalta jumatate, care depindea de iubitul ei. N-a indraznit sa-l forteze, pentru ca ii cunostea situatia delicata. Se multumea cu un: "... cand voi fi pregatit". Si a asteptat. Din luni s-au facut ani. Cand deschidea subiectul el se intrista. Evident ca ceva il tinea langa cealalta, dar nu-si dadea seama ce. Probabil ca erau copiii. Si mai intelegea ca un proces de divort nu e simplu, cand ai de impartit averi si suflete. Se consola cu promisiunea ca "intr-o zi ...". Au mai trecut cinci ani in care nu si-au refuzat nimic. Calatorii in strainatate, delegatii in hoteluri de 6 stele, plimbari sub clar de luna pe riviera, cluburi de noapte, cadouri scumpe si nopti furtunoase. Stralucire si epatare. Exact ce-si dorise dintotdeuna.
Intr-o seara s-au intalnit la cuibusorul de nebunii. El avea ceva pe suflet. Ea nu-si dadea seama, dar banuia ca era vorba de divortul lui. In cele din urma el si-a luat inima in dinti si i-a spus ca nu poate sa divorteze pana in momentul in care copiii nu vor implini 18 ani. A ramas stupefiata. Insemna sa mai traiasca asa inca sase ani. Deja era prea mult, si nu stia sigur ca nici atunci nu va aparea alt motiv. N-au mai facut dragoste.
A crezut ca l-a pierdut pentru totdeuna. Il iubea enorm. Nu putea sa-l piarda. Ii oferea tot ce-si poate dori o femeie: contracte, sex, stralucire, iubire.
Au stat o vreme despartiti. Nu s-au mai sunat, nu si-au mai dat mesaje. Drumurile li se intersectau uneori, dar niciunul nu indraznea sa vina spre celalalt. Intr-o zi a lasat o factura secretarei lui. I s-a parut ca aceasta se uita altflel la ea, mai altfel decat in alte dati. Relatia lor nu mai era demult un secret, dar nimeni nu indraznea sa spuna nimic. Acum era un zambet care spunea: "Ai vazut, asa-ti trebuie. Acum e al meu. Eu sunt number one !".
In mintea ei a incoltit samanta geloziei. Cum, iubitul ei, care ii promisese ca divorteaza si pe care il asteptase ani si ani, o insela ? Cel pentru care facuse operatii estetice sa arate bine si indurase certuri in familie, cel pentru care isi sacrificare cei mai frumosi ani si isi lasase o casnicie ? Nu era cu putinta. Trebuia sa fie sigura !
Peste cateva zile au avut o discutie. Si-a infrant timiditatea si l-a intrebat scurt daca mai are o alta relatie. El a recunoscut ca s-a intamplat intr-o seara la birou. N-a vrut, dar pur si simplu s-a intamplat. Ca inca o iubeste mult si sa sa nu se supere pe o relatie trecatoare. I-a spus aproape cu lacrimi in ochi ca ii lipsesc enorm noptile lor pline de fantezii si nu-si poate dezlipi ochii de la pozele ei nud. Nu poate dormi gandindu-se la ea si vrea neaparat s-o vada, s-o atinga.
S-au intalnit. El a venit cu un imens buchet de trandafiri rosii. Stia ca sunt florile ei favorite. Si ca semn de pretuire i-a facut cadou un colier superb.
A incantat-o ! Nu mai putea de fericire. Intr-o clipa a uitat de tot si s-a aruncat in bratele lui, sarutandu-l. I-a smuls hainele, mana ei i-a mangaiat pieptul, apoi a coborat usor. Era tare.
Au facut sex salbatic. S-au redescoperit. Simteau ca nimic nu e mai important decat iubirea lor, nici macar o aventura la birou.
Tocmai v-am spus povestea unei amante ideale. V-am spus povestea unei monezi vazuta dinspre partea cu chip feminin.
Data viitoare am sa va povestesc si reversul.
Cititi aici toata povestea.
21 comentarii:
Interesant...dar nu sunt f convinsa ca este din perspectiva pur feminina totusi :) sau e din perspectiva unei femei care amesteca dragostea cu pragmatismul...
M-ai facut curioasa si astept sa citesc reversul medaliei :)
O cunosc bine pe respectiva. :) Ce-am spus, e adevarat. Uite o completare. In timp ce avea relatia cu protagonistul povestirii, si il iubea, mai cauta inca o relatie. Probabil ca isi daduse seama ca nu va fi cu el veci, si vroia sa-si refaca viata. Un fel de rezerva. ... Uf, ce incurcate-s sentimentele astea, uneori.
Complicati suntem noi oamenii ca avem tendinta sa facem confuzie intre ce simtim cu ce ar trebui sa simtim :) si de multe ori nu inseamna acelasi lucru...
Sentimentele nu sunt ele f incurcate cand intr-adevar iubesti pe cineva...nu prea mai e loc atunci de a cauta pe altcineva, decat cu punct si apoi de la capat, cand te-ai refacut si poti darui din nou.
Mare adevar ai grait ! Sentimentele cele mai profunde sunt cele curate si necomplicate. Si apoi unii oameni sunt prea complicati sa te indragostesti de ei. Ar trebui sa fie un semnal pentru multi, pentru ca se joaca cu focul. Eu spre exemplu, evit o relatie cu cineva casatorit. Iar cand am fost, nu am putut sa am o alta relatie. Nu stiu, am mai spus-o candva: Imi place sa pot privi in ochi pe cea care imi deschide usa cand vin acasa.
Vreau sa fie clar. Ea s-a indragostit de imaginea lui, adica de ce avea, nu de ce nu avea. A pus pe locul doi faptul ca el avea obligatii, si spera ca se vor rezolva in timp. A acceptat asta. N-am mai spus, dar au trecut 10 ani de cand sunt impreuna si situatia e la fel.
Oamenii complicati (ca structura si gandire) sunt chiar atragatori, cu conditia sa nu fie superficiali si slabi :)
Perfect spus si, ca sa te completez: imi place sa ma pot privi in ochi in oglinda :)
Nu am inselat niciodata si nici nu cred ca am sa pot vreodata, pentru ca la mine sentimentele sunt in general clare : cand iubesc si sunt cu cineva, nu prea mai vad in jur :)) Cand incep sa vad in jur, inseamna ca s-a stins...
Pe de alta parte, nu contest ca se intampla sa nu poti evita sentimente nedorite si necautate, dar, daca ai riscat, cum a facut femeia de care povestesti, asuma-ti si....asteapta sa-ti treaca, nu mai incurca si pe altcineva :)
Asteapta sa vezi continuarea ... sa vezi ce-a fost si in mintea lui. Pana la urma el a fost singurul care a castigat din toata "afacerea" asta.
Acum am vazut si celalalt comment al tau...Pana la urma, daca il iubeste si isi asuma acest tip de relatie, poate este de preferat unei relatii posibile, dar in care lipseste "focul", mai ales nu prea depinde de noi cand si de cine ne indragostim...Tre' sa recunoastem ca uneori ne dorim sa ne indragostim, premisele unei relatii exista si fir'ar sa fie, nu se intampla...si se intampla cand exact asta ne mai lipsea, ca sa zic asa :))
Iti dai seama ca stau ca pe ace sa vad si continuarea :), mai ales ca tocmai am scapat sa completez commentul anterior cu "daca simte ca si el intr-adevar o iubeste si este impacata cu viata lui"... :)
Asa e, firesc sa ne indragostim. Dar de ce anume ne indragostim ? Una e sa iubesti imaginea de suprafata, superficiala, acceptand neconditionat compromisul, si alta sa iubesti profunzimea, principiile, siguranta. Dar oamenii superficiali nu pot iubi decat superficial si nu le plang de mila. Apoi mai sunt si greselile, cand fragezi fiind ne lasam dusi de impresii. Dar invatam mai apoi si totul intra in ordinea fireasca. Sunt si unii care nu invata niciodata si toata viata lor seamana cu o placa de pickup cu o pista stricata.
Pai aici vorbim de mai multe "faze"...partea cu indragostitul e legata oarecum de suprafata si mai mult de proiectiile noastre asupra persoanei ca, la inceput, cam asa se intampla...Eu sunt de parere ca nu poti judeca pe cineva aflat in aceasta faza :)
Dupa aceast faza (la unii dureaza mai mult, la unii mai putin), intervine de fapt "iubirea" care inseamna ceva indiscutabil mai profund si care are de-a face cu o oaresce coincidenta intre proiectiile anterioare si persoana reala si deja cunoscuta de care ne-am indragostit...
Cam din acest punct, se poate discerne daca de ex integritatea persoanei te satisface sau ba si un om care inseala...ar trebui sa dea de gandit...ramasul in orice relatie problematica dupa acest punct are legatura cu alte chestii: comoditate, pragmatism, teama de singuratate etc
Corect ce spui tu, dar se refera la oameni profunzi. Cei superficiali nu cunosc profunzimea, ei nu pot sa vada ... decat ce vor ei sa vada. Uite un pasaj dintr-o postare anterioara. Se refera la acelasi personaj.
"Am o alta amica, cu care mai fac afaceri din cand in cand. Intr-o seara o vad sprijinind un A6. M-am uitat patrat. La volan era un tip, tolanit misto cu o tigara intre deste. N-avea nicio jena ca fata era bipeda si mai era putin si ii baga .. capul pe fereastra. Pretios tipul ! Dupa ce a urnit harbu', am intrebat-o pe amica ce si cum. Era extaziata, ba nu, excitata la culme. Tipul o vrajise. Mi-am inghetat bunele maniere pe buze, ca n-aveam teren fertil."
O, da, stiu postarea si am comentat-o deloc apreciativ la adresa femeilor care sunt atrase de masina :)))
Ok, m-am lamurit si eu acum :), nu vorbim despre iubire, ci despre...un amestec de atractie fizica (banuiesc ca aia era totusi necesara), calcul pragmatic de genul "ce-mi ofera", "nu-i asa ca mi-ar sta bine in A6" etc, la care adaugam cateva portii de comoditate si, evident, o parere despre sine, formata prin prisma relatiei, de genul: dupa ce a fost cu X care i-a oferit ajutor, stralucire, confort etc, cum ar putea sa se mai coboare la o relatie "normala"?!
Foarte frumos relatata aceasta poveste, felicitari! Am citit-o pe nerasuflate!
Nu sunt de acord cu acele femei ce ar fi in stare de orice pentru a-si atinge scopurile. Aceasta tipa e clar ca s-a simtit atrasa mai intai de toate beneficiile ce le avea fiind impreuna cu acest barbat; sunt curioasa daca ar fi fost vreun coate-goale aceleasi i-ar fi fost sentimentele?
Exista atat de multe femei de genul acesta in lumea asta, incat nu ne vine sa credem..dar eu sunt de parere ca nu iti poti cladi fericirea pe lacrimile si suferinta altora! Nu am vazut sa mentionezi nimic de sotia lui si in ce relatii erau acestia..
Astept cu nerabdare urmarea!
Noapte buna!
Foarte interesant mi se pare modul in care vezi tu lucruile si cum descrii totul. Povestea e pe locul 2 :)
Astept cu interes continuarea.
Va multumesc pentru aprecieri. N-as fi atat de categoric. Fata este atrasa de stralucire. Asa iubeste ea, si este dreptul ei s-o faca, si sa-si asume si riscurile de rigoare. Oricum a iesit si in castig din toata tarasenia (usi deschise, contracte.. ). Stiu aproape sigur ca nu va fi excitata de un om de stiinta, modest. Altii iubesc altceva, la fel, este dreptul lor sa iubeasca ce-si doresc. ... E doar o poveste comuna multor fete.
Exista doua tipuri de oameni.
Cei care isi planifica riguros viitorul , pentru care sentimentele exista dar sunt pe locul 2 (eventual se folosesc de ele).
Si cei care se lasa dusi de val, pun sentimentele inainte de orice si isi traiesc intens clipa.
Dar trebuie spus ca activitatea emisferelor cerebrale difera de la barbat la femeie si in situatii de genul expus mai sus apare labilitatea emotionala si femeia reactioneaza ca atare, cel mai adesea involuntar.
O parte constientizeaza situatia si renunta, sau se implica si atunci isi asuma si consecintele.
Nu cred ca ar trebui sa judecam aspru asemenea situatii pentru ca nu stim cum am putea reactiona noi in astfel de situatii. Asemenea reactii difera de la o persoana la alta.
Din pacate , eroina povestirii dvs nu e singura...cunosc la fel de multe povesti reale de acest gen care de cele mai multe ori sfarsesc in defavoarea personajului feminin...sentimentul iubirii este coplesitor si inaltator dar in acelasi timp te poate scoate "din circuit" la fel de bine..
@Magic Storm : sunt de acord cu tine si sunt de parere ca in viata alternam intre a ne lasa dusi de val si a constientiza eventualele situatii nemultumitoare si a renunta constient. Nu trebuie sa judecam pentru ca nu stim ce reactii am avea fiecare din noi in diverse situatii..."never say never", cu singura conditie: sa te ia valul pentru ca iubesti, nu pentru ca iti faci diverse calcule :)
@rontziki- corect, dar nu ai dat nicidata peste o persoana care si-a facut calculele, le-a urmat cu consecventa si la urma s-a trezit iubind la nebunie?
Eu am gasit si iti spun ca e o situatie tragico-comica :)
Sotul meu s-a intors!!! După 1 an de căsnicie ruptă, soțul meu m-a lăsat cu doi copii și viața mea a fost spulberată. Am vrut să termin, aproape m-am sinucis pentru că ne-a lăsat fără nimic. Am fost rupt emoțional în tot acest timp și viața pare fără sens. Într-o zi fidelă, în timp ce navigam pe internet, am dat peste câteva mărturii despre Dr DAWN. Unii au mărturisit că și-a adus înapoi fostul, alții au mărturisit că restaurează uterul și vindecă afecțiunile cu ierburi. Pe mine m-a interesat mai mult împăcarea cu soțul meu, pe care dr. DAWN a făcut posibilă aducerea soțului meu înapoi în 3 zile. Acum soțul meu s-a întors și de atunci trăim fericiți. Toate mulțumim Dr. DAWN. Aici, las contactul lui pentru toată lumea. Căci are orice fel de provocări,
E-mail ( dawnacuna314@gmail.com )
Whatsapp: +2349046229159
Trimiteți un comentariu