depresia

Medicul vindeca boala, nu si cauza. Pe aceasta o vindecam noi.



Aniela Minu - psihoterapeut

Depresia - medicamente sau psihoterapie

Depresia poate avea diferite chipuri clinice. Ea poate aparea de-a lungul varstelor afectand deopotriva sugarul care e despartit brutal de mama si privat de afectiune, copilul afectat de evenimentele de viata traumatizante, divortul parintilor, de exemplu, adolescentul neinteles si tulburat de schimbari. Poate afecta tanara mama care descopera sentimentele contradictorii provocate de miracolul nasterii si responsabilitatea unui copil, adultul care ajunge la surmenare in urma unui efort profesional exagerat, si nu in ultimul rand, poate intuneca anii varstnicului deprimat la ideea mortii inevitabile.

Suportul anturajului

Sunteti parintele unui depresiv, partenerul de viata, o ruda, sau un simplu prieten, cunostinta? Va doare ca il vedeti pe cel drag cufundandu-se in abisul depresiei? Va ingrijoreaza teama de a nu-si lua viata intr-un caz extrem? Nu stiti ce sa faceti? Va intrebati daca puteti sa-l ajutati si, mai ales, cum? Daca doriti sa-l ajutati in incercarea pe care o strabate, e necesar sa aveti in minte cateva idei clare: depresia e o maladie si nu o lipsa de vointa. E necesar sa fiti intelegatori si aproape de cel aflat in suferinta. Este util sa cereti specialistului la care il indrumati pe deprimat, informatii referitoare la tratamentul ales, la modalitatile de supraveghere si evolutia bolii. Deprimatul isi doreste alaturi o prezenta afectuoasa si solida. Trebuie sa stiti sa ramaneti dumneavoastra insiva, fara afectare sau mila. Puteti sa subliniati schimbarile pozitive, chiar si minime, pe care le constatati. Ii va incuraja evolutia. Simplul fapt de a-i spune ca arata mai bine decat cu ceva vreme in urma, poate avea repercusiuni pozitive. Lasati-va calauziti de intuitie si afectiune. Incurajati-l sa faca miscare fizica. De exemplu, sa mearga pe jos la serviciu. Ii va distrage atentia, iar aerul si miscarea vor avea efecte benefice. E foarte util sa-i repetati ca e o boala vindecabila si sa-l incurajati sa lupte pentru a trece peste ea.

Ce sa evitati?

Exista atitudini sau cuvinte care se pot rasfrange negativ asupra deprimatului. Nu-i oferiti sfaturi care-i vor influenta viitorul, cum ar fi : sa demisioneze, sa-si schimbe serviciul, sa divorteze sau sa se mute. Trece printr-o perioada grea si risca ca mai apoi sa-si regrete deciziile care nu erau in armonie cu el insusi. Nu-i propuneti false remedii: sa ia un medicament eficient in cazul altuia, sa ia vitamine, sa-si inece amarul in alcool, sa conteste deciziile specialistilor, facandu-l astfel sa se indoiasca de tratament sau de terapeut. Evitati discutiile negative sau simpliste. Ele accentueaza viziunea negativa pe care o are asupra lui insusi si ii reamintesc de neputinta sa. Ele pun o distanta intre noi si deprimat, evitand sa-i fim aproape in suferinta lui.

O prezenta eficienta

A-l ajuta pe cel in suferinta de langa dvs, inseamna sa stiti sa va protejati si sa nu va lasati invadat de partea negativa din el, sa-i dati incredere in tratament, in terapeutul sau, sa-i subliniati orice schimbare pozitiva, chiar si cea mai neinsemnata. Asta ii faciliteaza ameliorarea bolii. A-l ajuta mai inseamna sa-l incitati in eforturile sale, sa-l linistiti, spunandu-i ca sufera de o boala vindecabila, chiar daca are impresia ca nimic nu are nici un rost. Astfel ii demonstrati ca nu va destabilizeaza. Are nevoie sa aiba alaturi persoane puternice care sa se straduiasca din toata inima sa-l ajute. Intrerupeti-i lamentarile interminabile. Deprimatul este asemenea unui disc zgariat. Isi prezinta indelung si adesea ideile negative si e greu sa mearga inainte. Spuneti-i ca tot repetand aceleasi lucruri se oboseste si va oboseste un pic si ca vreti sa vorbiti cu el si despre altceva.

Medicamentele – o solutie?

Singur nu-l puteti ajuta. Simtiti ca nu faceti fata , iar greutatile va coplesesc. Consultati un medic. Apelati initial la medicul de familie care va sti daca sufera sau nu de depresie. E util sa il insotiti pe cel bolnav si sa cereti lamuriri medicului in ceea ce priveste boala si tratamentul. Pentru o depresie grava sunt recomandate antidepresivele care au ca efect terapeutic sa schimbe in bine dispozitia trista, “sa ridice moralul”. Depresia e o boala destul de “incapatanata”, asa ca nici medicamentele nu-si vor face efectul terapeutic imediat. E necesara rabdarea si perseverenta. Nu trebuie intrerupt tratamentul daca nu se observa o ameliorare imediata. Un inconvenient care provoaca nemultumiri il reprezinta efectele secundare nedorite, motiv pentru care multi intrerup prea tipuriu tratamentul. Efectele terapeutice apar intre a 3-a si a 4-a saptamana de tratament si sunt necesare in medie doua luni pentru a obtine disparitia simptomelor, iar tratamentul trebuie continuat si dupa aceea pentru a evita recidiva. Asadar, lucrurile nu sunt simple. Depresivii au nevoie de rabdare, perseverenta, suportul anturajului si informare din partea medicului care ii administreaza tratamentul medicamentos.

Sprijinul psihologic

Suferinta psihica necesita ascultare, de aceea psihoterapia isi are locul sau in tratamentul depresiei. Persoanele deprimate sunt foarte fragile emotional si prezinta o slaba rezistenta la stres. O psihoterapie le va permite sa invete sa-si accepte mai usor emotiile, sa faca fata mai bine constrangerilor si tensiunilor vietii cotidiene si sa elaboreze strategii de control al stresului. In ce priveste persoana deprimata, ea impartaseste ceea ce simte, pune intrebari, vorbeste despre temerile si sperantele sale, fiind sprijinita pentru a-si inlatura conflictele interioare. Adesea se simte respinsa si neinteleasa de anturaj, iar suportul psihoterapiei o poate ajuta sa-si revina. Are mare nevoie de sustinerea psihoterapeutica.

De ce medicamentul nu e de ajuns?

Medicamentul trateaza simptomul, si nu boala, are actiuni asupra creierului, si nu asupra psihismului. Se pare ca exista un stereotip al “vindecarii rapide si cat mai ieftine cu putinta”, care elimina pe nesimtite puternicul efort si eficienta psihoterapiei care aduce ameliorari pe termen lung. Psihoterapia completeaza actiunea medicamentelor si permite o schimbare mai profunda a persoanei. O alianta terapeutica intre tratamentul biochimic si cel psihologic, va permite diminuarea simptomelor, a sentimentelor de izolare si suferinta a deprimatilor. Psihoterapeutul poate fi de ajutor in constientizarea progresiva a schimbarii in raport cu existenta. Fericirea consta in adaptarea la realitatea vietii. Prin terapie se realizeaza o maturizare care permite depasirea depresiei. Intalnirea cu cel care il calauzeste si sprijina pe deprimat, inseamna acceptarea inceperii cautarii de sine si aruncarea mastii.