Am o lucrare pentru un client, mai ampla. Pentru jumatate din ea am apelat la o cunostinta. N-am ce sa-i reprosez; acesta si-a facut treaba. Clientul i-a dat si un avans si a mai ramas un rest de plata, pentru care trebuia sa se vada astazi cu el. Numai ca, din nefericire, s-a intamplat ceva. Clientul, o doamna foarte amabila si cu bun simt, a patit un accident si este internata in spital. Ieri nu a raspuns la telefoane, insa azi si-a cerut scuze si fata de mine, si fata de amicul cu pricina, ramanand sa se vada cu el pe sfarsitul saptamanii.
Vorbesc cu amicul ... "Baga-mi-as p..., ma bazasem pe banii ei !". Ce era la gura lui .... Cu alte cuvinte, o injura pentru ca a "cutezat" sa se interneze in spital. Nu urma de compasiune, intelegere a situatiei, ca deh, oameni suntem. Iar in fata bolii suntem egali. Nici gand de asa ceva !
Ma intreb, oare exista un Dumnezeu, acolo sus, a-toate-vazator ? Nu prea cred, pentru ca, se pare ca, unii o duc asa toata viata, pisandu-se pe altii si dand m... (scuze de expresie), fara sa isi faca griji. Pe tipul cu pricina il cunosc de ceva ani. Este credincios. Nu practicant, insa crede in Dumnezeu si se roaga sa-i dea ... Si Dumnezeu ii da ! Asa se zice ..., ca Dumnezeu e sus, vede si da pe masura.
Ei bine, eu nu cred ! Pentru ca daca ar fi vazut, i-ar fi dat exact cat merita. Sau suficient cat sa vada. Cred ca mai degraba gandul ii este puternic si face ca tot ce il inconjoara sa se aseze dupa bunul sau plac.
Rog scutiti-ma de argumente gen ... o sa-i dea si o sa-i faca ... ! Pana atunci, altii o iau cu varf si indesat. Si nu se intampla nimic.
Sa fiti iubiti !
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu