kitsch si traditie

Sunt convins ca ati oprit cel putin o data la chioscurile cu artizanat de le DN1 sau alt drum national. Functioneaza de zeci de ani si au devenit o prezenta pitoreasca in drumul oricui si spre orice destinatie de vacanta. Intalnim tarabe cu artizanat pretutindeni in lume, de la Cape Town pana in Groenlanda. Si nu cred ca e cineva care sa se fi intors dintr-un concediu fara vreo amintire. Toate bune si frumoase, numai ca, in realitate, nu mai sunt bune si frumoase, ci urate, vechi si de serie.
Tin minte, cu ani in urma, la chioschrile de pe Valea Prahovei, am gasit multe suveniruri interesante, de la cutii fin lucrate in lemn, pana la fel si fel de obiecte haioase si de bun gust. Multe erau fabricate de mesteri locali, tesute, sculptate, pictate sau impanate. Azi, cu tristete am cautat si, in afara de cateva strachini si ii, totul este adus din China. Sunt fantastici chinezii astia !
Numai ca, nimic din ce e expus nu mai pare autentic. Oricat s-ar stradui, nu seamana a artizanat. E un amalgam de hitsch vechi si calitate indoielnica, la preturi duble fata de acum cativa ani. Deh, e criza ! Dar nici musterii nu mai sunt ca in trecut. Abia mai opreste o masina. La inceput vezi chipuri vesele si iscoditoare, care pleaca apoi dezamagite. Si pe buna dreptate !
La o privire mai atenta, descoperim o alta realitate, care se incadreaza perfect in tiparul autohton unde, o gasca de smecheri au pus mana pe locatii, si au transformat o traditie in balci ieftin. Pentru ca respectivii nu au nici cea mai mica farama de cultura a frumosului.
Iar pe cei care mai tin aprinsa flacara traditiei ii mai intalnim prin curtile muzeelor sau manastirilor, rugandu-te sa le cumperi o farfurie cu 2 lei.
Sper din tot sufletul ca smecherii sa dispara, sa dea faliment, si in locul lor sa isi faca loc oameni cu adevarata pasiune pentru traditie.