hai cu galeata neamuleee !

"O initiativa mai mult decat laudabila este decizia unui grup de ONG de a contribui la corectitudinea alegerilor de anul viitor, prin propunerea unui acord care sa vizeze in primul rand interzicerea cumpararii voturilor. La acest acord trebuie sa subscrie partidele politice. Insa chiar crede cineva ca o sa-i intereseze pe cei de la putere un asemenea acord, mai ales ca el trebuie sa prevada si sanctiuni pentru eventualele abateri?" - preluat de pe pagina Alinei Gorghiu.
Despre ce tara vorbim ? Cum adica sa nu mai cumpere voturi ? Si mamaia Florica cu ce mai cara apa de la fantana, sau face cozonac ? Dimpotriva ! Cred ca "cadourile" ar trebui personalizate mult mai bine. Faina ar trebui colorata, iar pe galeata si hartia igienica sa punem poza candidatului. Nu-i asa ? Astept si alte idei ... :)
Dincolo de hilar, ma intreb, cand vom vedea ... sau revedea, pentru cei care stiu istorie, initiativele unor anumite partide (catalogate pe urma ca nationalist - extremiste) din anii '40, cand tinerii politruci mergeau la sate si ajutau la adunat recolta, la zugravit case, dat cu coasa si altele ? Stiti la cine ma refer ? ... Auch, am uitat ! Munca doare! :)

... vezi tot

cristian sima - proful milionar

Cristian Sima, milionarul de la Hotnews: “Cîntam la pian într-un bar de noapte din Peruggia, pe o pizza, o bere şi 500 de mărci”

Și bogații de pe bursă plîng. Din cauza măselei. M-am întîlnit cu un Cristian Sima cu falca umflată, proaspăt venit de la o clinică de stomatologie. „Da, am și o clinică de stomatologie“, mi-a zis patronul casei de brokeraj WBS Holding și acționar minoritar la Hotnews.ro. L-am întrebat ce mai are. La Sighișoara are o participație la o fabrică de vase emailate și șeminee unde „îl fură directorul cu zîmbetul pe buze“.

E o prezență în creștere în spațiul public și unul dintre cei care au intuit marea criză financiară înainte ca aceasta să înceapă. „Cel mai mult am cîștigat pe bursă acum, în perioada crizei. Numai impozitul pe profit a fost în 2008 două milioane și ceva de euro.“

Sima doarme 4-5 ore pe noapte. Se trezește dimineața și verifică închiderile burselor asiatice, ca să vadă ce consecințe au pe piața europeană și americană. Luni, situația era mov. „Azi nu cîștig, pierd. Dar puțin.“ Pe bursă, de la o vreme, strategia sa este prudența. „Nu risc mai mult de 10% din bani. Există cîștiguri mici, constante, dar fără risc. Dacă vreți cîștiguri spectaculoase, de 20-30%, dacă vreți să riscați mai mult de 30%, vă trimit la cazinou, că aveți șanse să pierdeți tot mai repede. Eu mă mulțumesc și cu cîștiguri de 0,5-0,6%. Învîrt foarte mult, dar cîștig puțin.“
Ce înseamnă să pierzi 2.800.000 pe bursă într-o dimineață…

„Cînd m-am dus eu la Soros în ’96 să mă angajeze, m-au întrebat cîți bani am pierdut într-o singură zi și am zis un milion de dolari. «E puțin. Toți ăștia de aici au pierdut mai mulți bani personali într-o zi. Trebuie să mai pierzi ca să stăm de vorbă.» Recordul de pierdere a fost o greșeală pe care am făcut-o pe Futures DAX. De obicei, îmi închideam pozițiile la sfîrșitul zilei și din greșeală am dat ordinul invers și am rămas cu poziția short dublată deschisă și a doua zi mi-a deschis DAX-ul sus și am pierdut 2.800.000 de dolari, bani personali. M-am refăcut pînă la urmă. Cel mai rău e cînd pierzi banii altora.“
…Și ce înseamnă să cîștigi 8 milioane

În ’98, Sima a cumpărat pe bursă o societate din București, Romfet, care făcea pîslă. Societatea avea 15.000 de metri pătrați de teren în spatele gării Obor. „Am delistat-o de la bursă, am dat toată fabrica cadou la muncitori și ingineri și i-am ajutat să se mute în alt sediu. Arhitectul meu, Luca Gazzaniga, mi-a făcut un proiect imobiliar. Apoi am adus acționari, ne-am apucat de fundație, am ridicat construcțiile și în 2007, în august, am vîndut 50% unui fond de investiții. Am rămas cu 9%, care pesemne azi valorează zero, nu mai am ce face cu el, și da, am cîștigat destul de mult, vreo 8 milioane de euro. Am ieșit cînd trebuie.“
Cum să cîștigi opt și să pierzi trei

În România a fost unul dintre cei mai buni studenți la matematică. În promoția ’85, a terminat al patrulea, cu 9,96. Făcuse parte din lotul olimpic din clasa a zecea. În ’90, semna condica seară de seară în Piața Universității. Cînd Ion Iliescu a cîștigat alegerile, pe 20 mai, a plecat în Italia. A doua zi era la Veneția. Printr-o contesă, mama unui ziarist italian pe care îl cunoscuse în România, a făcut cunoștință cu un profesor italian. El i-a spus de un job de profesor de matematică la Universitatea din Florența, cu predare în engleză. „M-am dus, m-au luat. Începeam munca abia în octombrie și m-am întors în România fix pe 13 iunie. M-am dus să dau examen cu studenții și m-au rezolvat minerii.“ La doi pași de facultate, a fost lovit în spate și în cap și s-a trezit la Urgență. S-a întors în Italia ca să moară de foame. „În primul rînd, mă rupeau chiria și imposibilitatea de a-mi schimba casa, pentru că trebuia să dau pe trei luni înainte, bani pe care nu-i aveam.“ Era tot timpul dator la bănci. „Cîntam la pian într-un bar de noapte din Peruggia. Mergeam cu trenul și cîntam pe o pizza, o bere și 500.000 de lire pe săptămînă, adică vreo 500 de mărci. A trebuit să studiez, să cumpăr note. Studiasem 11 ani de pian în copilărie, dar în facultate mă lăsasem. Am mai vîndut produse de curățat geamuri vreo lună, prin Florența. Cert e că pînă-n octombrie am supraviețuit.

La facultate, salariul meu era 2.700.000, dar 1.450.000 aveam chiria. Eram veșnic dator, la bancă, la ăia care vindeau legume, la măcelar, la toată lumea. Exista un profesor, Frediani, care preda tehnică de bursă la Siena. Era acționarul majoritar la o bancă mică, dar destul de importantă, și la o firmă de brokeraj. M-a luat la el, m-a învățat bursă vreo trei luni, apoi am zis că merg pe cont propriu, cu 3.000 de mărci. Am avut noroc. La sfîrșitul lunii aveam 48.000. Apoi am făcut un milion în nouă luni, după care l-am pierdut pe tot într-o zi.“

Cristian Sima, un broker care a făcut bani pe burse și acum, ca patron de presă, îi aruncă pe surse.

Casă de un milion, mașini de doi bani

Sima are o casă la St. Moritz de un milion de dolari, dar își trăiește viața modest. „În Elveția am un Passat din 2000. La mine veți vedea angajați care au mașini spectaculoase. Dar sînt puști, nu am ce să fac, fiecare cu banii lui face ce vrea. Dar am discuții puternice cu ei, cu angajații care au două-trei mașini scumpe, dar nu au nici o casă. Eu nu dau doi bani pe mașini.“ (Alexandru Vărzaru)
...
Mi-a fost prof de mate in facultate. :) ... vezi tot

comicul in pragul ridicolului

Stire: cica un cetatean din Galati a fost salvat de la moarte de o groapa. Saracul, inghitise o bucata de mar si aceasta i s-a blocat in gat. Inconstient si plimbat cu ambulanta intre spitale, in cautarea unui bronhoscop, la o groapa in asfalt, pac, i-a sarit marul din gat. Culmea hilarului ... o groapa poate sa salveze un om.
Morala celebrului Dr. N. Bacalbasa: "avem prea multe gropi si prea putine bronhoscoape". ... vezi tot

cuvinte din trecut

Legile frumoase (Belagines) ale Geto-Dacilor

Un stat atît de avansat în multiple cunostinte (fizica, logica, astronomie, medicina, chirurgie, etc.), nu putea fi decît un stat bine organizat din punct de vedere juridic, legal. Faptul ca s-au pierdut cele mai multe carti care vorbeau despre civilizatia si cultura Dacilor, ne lipseste de posibilitatea de a preciza în ce constau legile statului regal al Dacilor.

Ca ele erau, ne încredinteaza Iordanes, care (identifica pe Geti cu Gotii) spune ca Deceneu „i-a facut sa traiasca conform legilor naturii; transcriind aceste legi, ele se pastreaza pîna astazi, sub numele de belangines"[220].

Textul acesta în legatura cu normele de drept a fost diferit interpretat. Neigebaur, J.F.[221] spune ca în anul 84, „sub regele geto-dacilor, Burebista, Deceneus introduce scrisul, precum si artele si stiintele; ambii dau legile, numite Bellagine" desi ele erau mai vechi.[222]

Comentînd acelasi text, Vladimir Hanga spune ca Deceneu a dat poporului geto-dac legi scrise (conscriptores). Hanga mai spune ca termenul belagines „este gotic (bilagineis din vechea radacina nordica lag; cf. engl. lau)[223]. Parerea ca Belagines ar fi un termen gotic porneste de la faptul ca Iordanes credea ca Getii si Gotii sint unul si acelasi popor.

Ca în adevar Geto-Dacii aveau legi, acelasi Vladimir Hangu mentioneaza ca Ovidius, exilat la Tomis de Augustus, scrie ca „în dispretul legilor autohtonii îsi fac singuri dreptate, folosind razbunarea sîngelui ca si în orînduirea gentilica"[224]. Avînd în vedere ca în textul citat din Iordanes este vorba de legile transcrise, consideram ca belagines este un cuvînt compus traco-dac si se poate traduce legile frumoase (belle+leagines), dupa cum Beledina înseamna Cetatea frumoasa[225].

Desigur ca legile Geto-Dacilor erau mult mai vechi decît vremea lui Deceneu si Burebista. Ceva mai mult. Belaginele fusesera scrise de regele Zamolxis, dupa cum ne încredinteaza Iamblichos[226]. Dupa ce i-a învatat si chiar i-a convins ca „sufletul este nemuritor", „le-a scris legile" 227]. De „regulele lui Zamolxis" aminteste si Agathias Scolasticul (552-558)[228] Deci Belaginele au fost destul de cunoscute în antichitate.

Înainte de a încheia acest capitol, amintim cea mai de seama informatie cu privire la religia Geto-Dacilor si a Legilor Frumoase. Diodor din Sicilia[229] spune ca „la asa numitii Geti, care se cred nemuritori, Zamolxis sustinea si el ca a întrat în legatura cu Zeita Hestia" de la care a primit Legile Frumoase[230].

Belaginele trebuie puse în legatura cu constatarea lui Platon si Socrate ca „epodele sint vorbele frumoase care fac sa se nasca în sufletele oamenilor întelepciunea"[231]. Ele trebuie sa fie puse în legatura cu „legea ospitalitatii", cu „legea îndatoririlor fiecarui membru al comunitatii", „legea omeniei", totalizate în „obiceiul pamîntului" cunoscut de vecini ca ius valachicum sau „legea stramosilor" datatori de „legi si datini", dupa cum constata si Mihai Eminescu[232].

Xenofon scrie ca Socrate „cerceta numai lucrurile care îi privesc pe oameni: ce e pios si ce nu, ce e frumos si ce e rusinos, ce-i drept si ce-i nedrept, ce-i curajul si ce e lasitatea, ce e statul si cine îl guverneaza si toate cîte socotea, ca stiindu-le, noi devenim buni si virtuosi, iar cei care le ignoreaza merita sa fie numiti sclavi"[233].

Este vorba de belagine. În ultimul timp aflu o lucrare foarte interesanta în care citim: „Colectia veche de legi a Daciei, numita Leges Belagines, scrisa în limba geta de care pomeneste Iordanes, se mai foloseste la jumatatea sec.VI d.H. Ulterior aceste legi au purtat si numele de Lex antiqua Valachorum – fiind amintite pîna tîrziu în diferite documente istorice din Transilvania, Ungaria, Polonia, tara Romaneasca si Moldova"[234].

Acest teritoriu este de fapt vechea Dacie nord-dunareana. Urmarind aceasta tema, cercetari viitoare vor gasi si alte temeiuri pentru precizarea legilor de comportare placuta în viata, a marelui popor al Traco-Dacilor.


Cunoscute si ca legile lui Zamolxes sau Legile Belagine, fara origini definite, ele continua sa ne farmece spiritul si sa ne inalte deasupra lumilor.

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaza toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mainile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicaieri si peste tot este mijlocul Sau, iar chipul Sau este lumina. Nimic nu este faptuit fara de lumina si tot ce vine dinlumina prinde viata si ia faptura.

2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumina tunetul si focul ce se revarsa , asa este si gandul omului, el trece in vorba omului si apoi in fapta sa. Deci, ia aminte la asta, caci pana la focul ce arde trebuie sa fie o lumina si un tunet. Lumina omului este gandul sau si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvant, iar vointa omului aprinde focul prin care sefaptuiesc toate cele ce sunt in jurul sau.

3. Fii ca muntele cel semet si ridica a ta lumina mai presus de cele ce te inconjoara. Nu uita ca aceiasi pasi ii faci in varful muntelui ca si in josul sau, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul in varf de munte ca si in josul sau, la fel lumineaza soarele piscul cel semet ca si pamantul cel neted.

4. Fii cumpatat ca pamantul si nu vei duce lipsa de nimic. Creanga prea plina de rod este mai repede franta de vant, samanta prea adanca nu razbate si prea multa apa ii stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cat este mai inalt, cu atat radacinile sale sunt mai adanci in pamant, caci din pamant isi trage taria, nu uita asta. Cu cat te ridici mai mult, cu atat trebuie sa cobori mai mult, caci masura ridicarii este aceeasi cu masura coborarii.

6. Puterea omului incepe cu vorba nerostita, ea este asemeni semintei care incolteste, nici nu se vede cand prinde suflare de viata. Lumina semintei este cea care o ridica, pamantul este cel ce-i da hrana, apa ii da vigoarea, iar rabdarea o imbraca cu tarie.

7. Priveste raul si ia aminte la invatatura sa. La inceput este doar un firicel de apa, dar creste tot mai mare, caci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc implinite, prin firea lor.
Asemenea este si gandul cel bun si drept randuit, el isi face loc printre pietre si stanci, nu tine seama de nimic, isi urmeaza drumul si nimic nu-i sta in cale. Apa cu apa se aduna, iar impreuna puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apa stie unde va ajunge, caci una este cu pamantul si toate cele ce-i vin in cale nu il pot opri pana la sfarsit. Astfel sa iei seama la gandul tau unde trebuie sa ajunga si vei vedea ca nimic nu sta in calea sa . Sa-ti fie gandul limpede pana la sfarsit; multe se vor ivi in calea sa, caci firea lucrurilor din jur este miscatoare asemeni apelor. Apa cu apa se intalnesc, pamant cu pamant si munte cu munte.

9. Ia seama la gandul cel rau, fereste-te de el ca de fulger, lasa-l sa se duca precum a venit, caci te-ndeamna la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevar; sunt ca pulberea campului ce-ti acopera ochii, ca plasa paianjenului pentru mintea si sufletul tau. Ele te indeamnala trufie, inselaciune, hotie si varsare de sange, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, saracia, boala, amaraciunea si moartea.

10. Nu judeca oamenii dupa greutatea lor, dupa puterea lor, dupa averea lor, dupa frumusetea lor sau dupa ravna lor, caci si unul si altul a lasat din ceva pentru a creste in altceva. Cel bogat este sarac in liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are taria lui ascunsa. Cum firea lucrurilor este miscatoare, asemeni este si omul. Ce da valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decat boul ? E mai bogat vreunul ca pamantul ? Doar cunoasterea si intelepciunea il ridica pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere daca ea nu este lamurita de vreme.

11. Fierul inrosit a fost rece si se va raci iarasi; Vasul a fost pamant si va fi iarasi pamant; Pamantul ce-a fost sterp acum este pamant roditor si se va starpi iarasi peste vremi. Ravna omului face schimbatoare toate acestea. Dar ravna ii intoarce bucuria in tristete si linistea inneliniste. Fierul si focul ajuta omul, dar il si vatama. Si aceeasi ravna il indeamna a merge pecarari nestiute si nebatute de ceilalti dinaintea lui. Tot ravna il indeamna la strangere de averi, lamurirea puterii si a se masura cu altii. Fereste-te de a te masura cu altul, caci trufia de aici se naste; ea te va cobori mai jos de dobitoace si te va desparti de fratele si de vlastarul tau.

12. Neinteleptul este manat de ravna, dar inteleptul incaleca ravna. Neinteleptul sufera cand ravna il duce la pierdere si la cadere, dar inteleptul intotdeauna gaseste castigul in pierdere si inaltarea in cadere.

13. Trufia raceste iubirea inimii si o face in dusmanie si nu exista dobitoc mai josnic decat omul care nu mai are iubire in inima sa. Caci iubirea este cea dintai putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gandul tau sa se impresoare cu trufia , caci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gandul bun si vorba in inteleapta iti pot potoli necazul, iti pot racori inima, dar nu te vindeca,pentru ca omul sufera dupa cum trufia a crescut in el, caci suferinta este umbra trufiei.

15. Nu iti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, caci ele asa cum vin, asa pleaca. Dupa orice zi vine si noaptea, si dupa iarna vine primavara, caci asa este randuit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se vad, se nasc, cresc si apoi se intorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor ramane pururi, iar aceasta are nenumarate si nesfarsite ramuri, si asemenea izvoarelor mintii si sufletului tau, ele nu se arata la vedere. Caci o suflare si un foc fac sa creasca toate cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace si oameni– si din aceeasi vatra vin si catre aceeasi vatra se intorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste langa cel mic fara a-i face rau, asa sa fiti intre voi, cel mare sa nu loveasca pe cel mic si nici sa-i amarasca sufletul, caci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunca un lemn pe rau si mai multe vor veni din susul sau catre tine. Adu-i multumire semenului tau, adu-i lumina pe chip si in suflet, iar toate acestea le vei gasi mai tarziu inflorite in inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amagitoare ceea ce nu este al tau, caci cel ce priveste prin ochii tai este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grabi nici o lucrare caci trasul de ramuri loveste inapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplacut. Nu te grabi deci sa aduni ce este inainte de vreme,caci iti va amari sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si ispita.

19. Ramai mereu in racoarea sufletului tau, dar daca mania se aprinde in tine, ia seama ca nu cumva sa treaca de vorba ta. Mania vine din teama si nu a locuit dintru inceput in inima ta; Daca nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia inchide poarta intelepciunii, iar cel trufas se pune singur langa dobitoace. intelepciunea este mai pretuita decat toate cele ce se vad cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tau si este rodul cunoasterii udata de vreme.

20. Nu-ti amari sufletul cand simti durerea si neputinta, ci mai degraba cauta sa te folosesti de ele pentru indreptare, caci in rod ai si samanta. Nu se poate ca o samanta buna sa dea rod rau. Lacomia intotdeauna duce la pierdere, furtul intotdeauna duce la boala, gandurile sterpe intotdeauna duc spre ratacire, mania intotdeauna loveste inapoi, rautatea si neadevarul intotdeauna aduc neputinta, trufia intotdeauna aduce suferinta.

21. Mergi la izvor cand sufletul ti-e aprins, scormoneste in apa limpede si asteapta pana ce devine iarasi curata. Asa se va duce si aprinderea sufletului tau, precum tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gandul tau, si cum samanta nu se poate fara coaja, asa este si gandul cel rodnic al omului. Coaja gandului rodnic este vointa, iar fara vointa,gandul se usuca si nu foloseste la nimic. Dar puterea este in rabdarea semintei, iar vointa si rabdarea fac mladita firava sa razbata pamantul tare.

23. in vremea lucrului tau, inveseleste-ti inima la vederea lucrarii tale inainte de terminarea ei,caci precum fructul isi anunta venirea cu o floare, tot asa fapta omului este vazuta de cel cumintea si simtirea limpede, inainte de a fi terminata.

24. Ia bine seama la cauza omului sarac, dar si la cauza omului grabnic avut, caci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sarac are multe ganduri desarte si le schimba de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a invelit bratele si picioarele.
Cel grabnic avut ori e hot si inselator, ori vede mai bine necazul altuia si cauta a-l amagi, de acolo isi trage grabnica avutie.

25. Fii bland si rabdator cu cei de langa tine, caci asa cum te porti tu cu ei, asa se poarta si altii cu tine, caci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumina cu cea care se vede prin ochii tai.

26. Unde este taria omului acolo ii este si slabiciunea , ceea ce-l ridica il si coboara; ramai in limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel bland este deasupra celui aprig. Limpede sa-ti fie mintea si simtirea, si ia seama de toate acestea.

27. Taria muntelui vine din rabdarea sa, din linistea sa, stanca ii este numai invelitoare. Dar taria lui este incercata de vant, de apa cea lina. Ia-ti puterea din rabdare si din liniste si foloseste-te deea prin limpezimea gandului tau, caci nu tulburarea izvorului roade stanca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea facuta din teama nu are viata lunga si taria ei este asemeni unei revarsari de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de
afara, dar este chemata de teama lor. Insa teama vine din necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevar, lene si trufie.

29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba alba si nerosita de vin si lasa vremea sa o imbrace cu intelepciune. Nu privi la trupul lor slabit si garbovit, caci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea intelepciunii.

30. Multumeste pamantului pentru toate cele ce-ti ofera, multumeste cerului pentru ploaia care iti hraneste pamantul, multumeste soarelui pentru caldura si lumina casei tale si a pamantului tau, multumeste lunii pentru linistea somnului tau, multumeste stelelor ca vegheaza asupra somnului tau, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste padurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrarile ce-ti arata, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zambet pe chip.

31. Precum iarba buna creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama ca purtarea lor cea rea este semanata si crescuta din teama si neputinte, iar trufia este invelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu cauta a-i indrepta din vorbe si mustrare, caci apasarea pe rana nu o vindeca.Oare iarba aceea este rea doar pentru ca este amara pantecului tau ? Asa este si cu omul, de vei vrea sa-l indrepti, adu-i pentru inceput gandul si simtirea la ce este placut atat omului bun, cat si omului rau. Unul vede roata plecand, iar altul vede aceeasi roata venind. Cine vede mai bine ?

32. Doar cel inteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, caci cel inteleptit a fost odata si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au facut sa tina seama de alcatuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare in varful muntelui si acolo nu a scapat de ele, a fugit in mijlocul padurii si iata ca roadele erau cu el, apoi a privit in launtrul sau si iata ca roadele sale amare aveau radacini in mintea si simtirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoasa ca cealalta ? Este un izvor mai limpede decat altul ? Este un fir de iarba mai presus de un altul ? Fiecare are taria, frumusetea si priceperea lui. Este in firea lucrurilor ca padurea sa aiba felurite soiuri de copaci, de iarba, de flori si dobitoace. Nu seamana un deget cu altul de la aceeasi mana, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este marul mai intelept decat prunul sau parul ? Este mana stanga mai buna ca dreapta ? Altfel vede ochiul stang de cel drept ? Cele de sus isi au rostul lor si cele de jos isi au rostul lor, cele mari isi au rostul lor si cele mici isi au rostul lor, cele repezi isi au rostul lor si cele incete isi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin isi vor avea rostul lor.

34. Neputinta vine dupa rautate si neadevar, caci ceea ce dai aceea primesti, ceea
ce semeni aceea culegi, dar ia seama ca lumina sufletului tau si al celui de langa tine are aceeasi vatra si ramane fara umbra. Vezi ce tulbura necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tau. Adu-i linistea in suflet si limpezimea in minte si batranetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si taria ta nu vor slabi si te vei intoarce de unde ai venit, satul de caldura urmasilor tai.

35. intotdeauna va fi cineva dedesubtul tau si intotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tau sa te uiti cu iubire si nu cu trufie caci acolo iti sunt radacinile, iar la cele ce sunt deasupra ta sa te uiti cu privirea de prunc si fara teama.

36.Cele tari, cele slabe si cele nevazute sunt cele ce alcatuiesc lumea si toate acestea le gasesti in om si toate alcatuiesc un intreg. Nu este nimic care sa fie afara si sa nu fie si inauntru. Ia seama la toate acestea cand iti apleci privirea inauntrul tau si vei gasi toata intelepciunea zeilor ascunsa in nevazutul fiintei tale. Zeii au luat seama inaintea omului de aceasta intelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.

37. Ia aminte ca bataia inimii, curgerea sangelui prin vine, vindecarea ranilor, frumusetea ochilor si minunatia alcatuirii trupului sunt facute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este in fiecare si al carui chip se arata in lumina. Dar nu uita ca trupul este doar o farama din putinul care se vede…

38. Curatenia trupului si desfatarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, caci nu un sunet placut te ridica, nici o duioasa atingere, nici un gust placut, nici o mireasma imbatatoare si nici o bucurie a ochilor. Caci unde este caldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este placutul apare si neplacutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este ras, si plansul pandeste.

39. Iata dar calea de inceput : cumpatarea in toate cele ce faci, ascultarea de batrani si de cei intelepti, harnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevar si de vorbele desarte, ferirea de cearta si de manie, buna purtare intre semeni. Dimineata sa te trezesti cu ele, ziua sa le porti mereu in minte, seara sa le ai cu tine in somn si astfel supararea, lipsa, amaraciunea, neputinta,boala si rautatea altora nu se vor atinge de tine.

40. Dincolo de acestea se afla iubirea, vointa, curajul, rabdarea, modestia si ele ridica omul cu adevarat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaza calea zeilor, dar ingroparea lor te arunca mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevarata cunoastere si intelepciune, adevarata putere, adevarata bucurie, adevarata bogatie, rodnica si trainica lucrare.

41. Dar iata ca unde este iubirea poate aparea si ura, unde este vointa poate aparea si delasarea,unde este curajul poate aparea si frica, unde este rabdarea, poate aparea si graba si unde este modestia poate aparea si trufia. Caci miscatoare sunt si cele ce se vad si cele ce nu se vad din fiinta omului.
Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afla cel ce gandeste si acesta este cel ce vede miscarea in nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfata in cunoasterea si linistea ce intrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine si raul ca rau, este atras de una si fuge de cealalta, dar inteleptul vede si frumosul si uratul, simte si frigul si caldura, si finetea si asprimea, aude si placutul si neplacutul, gusta si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoare a si nu face judecata intre ele. El vede deslusit ca firea lucrurilor este in toate, caci frumosul din urat se trage si uratul din frumos, dulcele a fost amar la inceput si se va face iarasi amar, placutul se naste din neplacut si neplacutul din placut. Si toate acestea lumineaza sufletul inteleptului pentru ca cele bune si placute hranesc si bucura trupul si simturile sale, iar cele neplacute neinteleptului hranesc mintea si inielepciunea sa, caci vede innoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.

43. Nu este usoara cararea zeilor, dar nu uita nici o clipa ca omul poate cuprinde in iubirea sa mai mult decat poate cuprinde in ura sa, caldura se ridica mai mult decat poate cobori frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decat cel ce este dedesupt, usorul se intinde mai mult decat se intinde greul, lumina razbate mai mult decat poate razbate intunericul, puterea care uneste este mai mare decat puterea care desparte.

44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijina; nevazutul si vazutul acelasi loc ocupa; toate cele mari stau ascunse in cele mici, iar aici este o mare taina a firii; mare printre intelepti este cel ce o pricepe.

45. inteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gandeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neinteleptul ii desparte. Deschide-ti bine ochii, caci cel ce face, cel ce simte si cel ce gandeste sunt asemeni norilor care vin si pleaca, dar cel ce vede prin ochii tai este vesnic si lumina sa este fara umbra.
El este dincolo de viata si moarte, dincolo de bine si rau, dincolo de frumos si urat, dincolo de curgerea timpului. ... vezi tot

jocuri si interese

"Nici olandezii nu mai vor Grecia in uniunea monetara europeana.
Horst Seehofer, seful Uniunii Crestin Sociale din Bavaria, a fost primul oficial german de rang inalt care a afirmat deschis ca Grecia ar putea fi obligata sa iasa din zona euro, intr-un interviu acordat miercuri publicatiei Bild.
El a exprimat ceea ce multi parlamentari si ministri germani au vorbit in ultimele saptamani in spatele usilor inchise, potrivit unor surse bine informate.
Premierul olandez, Mark Rutte, a afirmat intr-o propunere publicata miercuri ca tarile indisciplinate care refuza sa renunte la suveranitatea asupra bugetelor in favoarea unui "tar european al bugetului" ar trebui sa iasa din uniunea monetara.
"Tarile care nu sunt pregatite sa fie plasate sub administratie pot opta sa iasa din zona euro", a spus Rutte. El a aratat ca Germania si Finlanda sprijina initiativa sa."

Aceste declaratii, dupa parerea mea, nu sunt decat incercari de a atrage capital electoral. In politica emotiile nu prea isi au locul. Autorii cunosc foarte bine atmosfera si isi speculeaza sansele la viitoarele alegeri. Pe care, foarte probabil, le vor castiga.
E usor sa spui ca nu stiu ce tara este incapabila sa se guverneze sau sa tina pasul cu Europa, dupa ce douazeci de ani tarile din est, Spania, Portugalia si Irlanda chiar dupa mai multi, au fost "mulse" de bogatii si aduse in pragul falimentului tocmai de cei care acum stramba din nas. Germania si Olanda au prosperat tocmai pe spinarea economiilor emergente. Un fost cancelar german spunea cu mult timp in urma ca, daca nu ar fi cazut blocul comunist, Europa de vest ar fi intrat in criza in anii '90. Prin urmare, inevitabilul a fost doar amanat.

Ce s-ar intampla daca Grecia ar fi exclusa din Uniune ? Pe langa faptul ca toate investitiile germane si alele vor fi aproape pierdute, este foarte probabil ca la putere sa vina o hunta militara. Cum s-a mai intamplat de doua ori in istoria moderna a tarii. Daca nu ma insel, cu afinitati comuniste. Cine credeti ca si-ar freca plamele in momentul urmator ? Cumva Rusia si China ? Ce implicatii militare ar avea aceasta ruptura ? Pana la un razboi in Balcani e doar un pas marunt.
Nu cumva acesta sa fie si motivul pentru care s-au "pompat" bani in Grecia, fara garantii ? Eventual sa serveasca drept pretext pentru o interventie militara ?
De ce Turcia a investit in ultimii ani sume imense in aparare ? Sa se apare de cine ? De teroristi ? :)
Va amintiti cum a fost in Egipt, cand "coalitia democratica" a intervenit pentru apararea "democratiei" ? Democratie care, chipurile, este pe cale sa fie incalcata in Grecia de nimeni altul decat omul de rand, cetateanul, care nu vrea decat o bucatica de paine. Nu vi se pare cinic ? Nu e decat un scenariu ...
Va intreb, credeti ca Grecia va fi "butoiul" cu pulbere al Europei ? ... vezi tot

de la google

Imi cer scuze pentru "harababura" provocata pe blog, cred, de catre cei de la blogspot. Acum vreo doua sapatamani m-am trezit cu blogul vraiste. Coloana din dreapta nu se mai afisa corect si era undeva pe jos. Am incercat sa vad unde e problema. N-am reusit si inclin sa cred ca cei de la google au introdus o setare pe server, care restrictioneaza un anumit gen de afisare. Alta explicatie nu am. Prin urmare, rog putintica rabdare. Multzam !:) ... vezi tot

unul din motive

Unul din motivele pentru care nu pot sa ii sufar pe americani este faptul ca "au grija" sa tina "flacara aprinsa" pentru orice moment important din istoria lor. A facut un cutzu pipi pe tunul lui Washington pe la 1700, pac i-au facut monument, si cutzul este celebrat in fiecare an. Dar nu asa, ca pe la noi, sau nici macar, cu o coronita de flori, ci in stil original american - cu fanfara, souveniruri, emisiuni TV, excursii cu gradinita, acte de caritate, impodobit si dat gardurile cu parfum etc. Iar o companie mare de sampoane lanseaza vreo marca cu numele cutzului. Pe urma presedintele Americii taie panglica si tine un speech fabricat, de-ti dau lacrimile, cu imn national si sampanie ... si nu asa, o zi, ci o saptamana intreaga. Apropo de serbari ... peste cateva zile se implinesc zece ani de la "chestia" aia de-i spun nine-eleven. Pe toate televiziunile sunt emisiuni dedicate - in care iau fir de par sirul evenimentelor, de la planificare pana la monumentul ridicat pe locul "crimei". Aceeasi minciuna repetata de sute de ori, an de an, incat ma intreb - chiar or exista 200 mil de tampiti ? ... vezi tot