sâmbătă, 26 decembrie 2009

postscriptum


Ieri, intr-o obisnuita urare telefonica, o prietena buna imi spunea ca "parca nimic nu mai e ca altadata". Ce s-a schimbat ? Ce nu mai e, cum ar trebui sa fie ? Sunt convins ca asemenea intrebari preocupa pe foarte putini romani, majoritatea multumindu-se ca de sarbatori sa se plimbe cu ATV-ul sau sa muste din carnatul mustind de grasime, iar cu ochii inchisi sa exclame: "Ce bine e !". Dar nu e cu suparare, toti avem locul nostru in gradina lui Dumnezeu.

Am privit la obisnuitele telejurnale de sarbatori si am vazut cantitatea luand locul esentei. Am vazut gospodine grase framantand cozonaci, fierband oale imense cu sarmale si jumari, insirand zeci de metri de carnati, botezand butoaie cu muraturi si alte afumaturi. Iar afara, la o ulcica de vin, barbatii inchinand pentru raposatul patruped.
Caruturi pline varf impinse de disperati prin supermarketuri, de parca ar veni sfarsitul lumii.
"Sa fie mult si din toate ! Sa nu lipseasca nimic !"
Am vazut cutii imense de carton luand drumul strainatatii, pline cu "tot ce trebuie" si printre lacrimi, o mama spunandu-i la telefon fiului ei: "Ti-am pus maica si sunca, lebar, sarmale, muraturi, cozonac ...", iar conversatia se incheia cu "sa nu uiti sa pui si aia ...!".
Oare asta sa insemne spiritul Craciunului, bucuria mancarii si atat ?

Stiti ce-as vrea sa mai vad de Craciun ? As vrea ca pe bulevard sa treaca colindatori imbracati in straie vechi, sa vad calusari si muzica. As vrea sa simt o furnicatura pe sira spinarii si mandria ca apartin unui neam vechi.
Mi-aduc aminte, cu ani in urma, in gara din Craiova am vazut cel mai frumos Calus. Erau o ceata, imbracati in costume autentice, cel mai batran avea 60 de ani, iar cel mai mic 5. Nu va pot povesti cum jucau ... Mi-au dat lacrimile.
Ei bine, asta as vrea sa vad !
...
Cred ca ceea ce ne lipseste, este Randuiala ! Coplesiti de iuresul cotidian, de goana dupa ban si dupa "mult", am uitat esenta. Randuiala ne da linistea si energia necesara confruntarii cu necunoscutul si asezarea lui in ... randuiala.
Dar randuiala inseamna mult mai mult decat mancare si avutie. Randuiala insemna copilul care iti spune "Sarutmana tata !", inseamna respectul pentru traditie, casa batraneasca, unde te intorci din cand in cand, masa de Craciun, de Paste, de sambata si duminica.
Masa este locul in care se aduna familia si reprezinta cea mai puternica dovada de sinceritate si acceptare. Este altarul familiei, la care te asezi dupa ce te-ai spalat pe maini. Iisus nu si-a invitat apostolii la Cina cea de Taina sa le dea de mancare si de baut ...
Cine tine flacara aprinsa in acest alatar ? Ghiciti si singuri !

2 comentarii:

egilcescu spunea...

Important este sa renastem in fiecare zi, sa privim viata cu inocenta si entuziasm.

pheideas spunea...

da, sa renastem ca pasarea phoenix, din cenusa. noi cred ca vom renaste din .... :)))) dar mai trebuie sa asteptam putin, ca nu ne-am copt.