leapsa

Mi-am adus aminte ca aveam o datorie la rontziki, cu o leapsa despre Nu ...
Nu sunt genul care sa faca poteca. E o vorba in popor care se refera la cineva insistent. Nu bat la usi inchise. Cand cineva imi inchide usa, pentru mine este foarte clar ca acela nu mai vrea sa vorbeasca, sau sa aiba de a face cu mine. Cred in cuvantul spus sau scris. Pentru mine NU, e NU ! Si nu, Nu acum, poate data viitoare, mai vedem, mai negociem etc.
Sunt in general un tip ceva mai neconventional. In ce priveste dezvoltarea de relatii, omul trebuie sa-mi vina cu mana intinsa. Sau sa raspunda la mana intinsa de mine. E tipic gemenilor.:) Loud and clear ! Nu-mi prea plac “pretiosii”, care asteapta ca cineva sa “alerge” dupa ei, sa-i cucereasca, sa-i “gadile”, sa le arate cat de mult insemna pentru el, bla bla. :))
Nu mai vorbesc de cei care se ascund, nu au pareri despre nimic, si interesele lor nu depasesc scara de bloc, pagina in excel, pauza de tigara, gratarul din margine de sant si partida de sex cu X sau Y. Daca nu imi excita intelectul, prefer sa-i ignor.:)) Stiu ca suna cam egoist, insa, sincer, m-am cam saturat de experimente.

Comunicarea verbala, pentru mine, este esentiala. Sunt de parere ca un om ajuns la maturitate intelectuala este capabil sa-si exprime gandurile in mod deschis si punctual, folosind o cat mai mare panoplie de limbaje, cu precadere verbale. Ar trebui chiar sa insistam asupra dezvoltarii comunicarii, ca parte esentiala a dezvoltarii personale. Foarte multe relatii, de prietenie sau conjugale, sufera din aceasta cauza, a incapacitatii de transmitere si de intelegere a mesajului.
Animalele, spre deosebire de om, au limbaje cu mult mai subtile, cum ar fi gestica. Maimutele tuguie buzele si misca din sparancene. Omul in schimb a dus subtilitatea la rang de limbaj suprem. Numai el este capabil sa spuna: “Tu nu vezi ca … ? Trebuie sa-ti spun eu ?”. Si mai mult decat atat, sa aiba pretentia sa fie inteles, fara urma de indoiala.

Detest manipularile de orice fel. Am avut ocazia sa invat de la maestri. :) Sunt oameni – habar nu am ce-o fi in mintea lor, care cred ca prin manipulare pot sa obtina ceva. Te apuca rasul cand ii vezi cum oscileaza de la intangibil, la “pres de sters pe picioare”.

Nu suport sablonarii si pe cei care trag concluzii pripite. Nu vad, nu cerceteaza; ei "stiu precis ca ...". Au permanent in cap o lista cu ... aia da, aia nu ! Culmea, de ce se feresc, peste aia dau.:) Spuneam ca au tipare, in general de oameni de succes, modele demne de urmat sau "de pus mana". A, sa nu credeti ca este vorba de vreo ilustra personalitate a culturii universale. As, modele lor sunt "oameni de afaceri de succes". :)) Iar ei, "chiloti rupti", nazuind catre inaltele sfere ale succesului. Si daca le cauti in istoria recenta, vezi ca toate "tepele" (business sau sentiment) le-au luat tocmai de la "modele".
Altii nu au modele de nicio culoare. Azi e alba, maine e neagra. Si au in permanenta pe birou potretul persoanei pe care o invidiaza, de fiecare data alta.:))

Nu suport pupincuristii. Cred ca sunt in asentimentul multora, privind acest gen de suportabilitate, din pacate destul de raspandita. De ce, pentru ca pupatul in cur este indeletnicirea cea mai de pret in istoria noastra milenara. Romanul a pupat si lins aproape toate neamurile din jur, in afara de Marea Neagra. Cred ca e in gena. Nu are fire de luptator, macar pentru drepturile lui, daca nu ale celorlalti. El "spala putina" de cate ori are ocazia. Cand e sa se adune, prefera sa stea pe margine, sa priveasca si sa comenteze. In locul cartofului ridicat in Piata Constitutiei, as fi pus un monument, pe care as fi batut in aur urmatoarele expresii: "Oare e bine sa ? Ce-o sa zica ... daca ... ? Daca suparam pe ... ? Mai bine plecam capul ! Nu e bine sa ne punem cu ..." si altele asemeni.

Nu suport “spoiala”. Am avut ocazia sa intalnesc oameni care erau “experti”, doctori intr-un domeniu, insa daca ii luai la bani marunti, in afara de cateva idei, prinse din zbor, nu aveau nimic in cap. Ba pe deasupra se dadeau mari si tari, ca au facut si dres.
Ii aud pe unii … “ma kc in el de calculator !”, “niste tampiti, aia de-au scris legea …”. Si ei habar nu au din ce e compus un calculator sau de sintaxa unei fraze.

Nu-i suport pe-aia de folosesc hartia igienica pe ambele fete. Pentru ei totul e scump. Dau banii pe orice ciuruc, apoi il repara, iar cand trag linie, vad ca au cheltuit mai mult decat daca isi luau unul nou. Adica nu vad, pentru ca zgarcenia e boala incurabila.

Nu prea fac compromisuri. Dupa parerea mea, compromisurile nu vin singure. De regula, singuri ne bagam in conjuncturi generatoare de compromisuri. De exemplu, o fatuca se duce cu o prietena intr-un club de noapte sa bea doar un suc. Asa zice ea in declaratia de la politie. :)

Nu suport oamenii “catza”. Catza vine din germana, si se refera la pisici. Sunt oamenii care te toaca marunt, iti gasesc hibe cu duiumul si se leaga de orice maruntis. Nu poti sa tragi un vant, ca sunt exact in spate sa-l prinda. La un moment dat devin obositori, ca un disc de patefon vechi ce canta aceeasi melodie. Langa astfel de oameni nu poti construi nimic, pentru ca orice ai incerca sa cladesti, vin si darama. Aveam un profesor de matematica in facultate, caruia ii placea – am observat, dupa ce l-am studiat atent, sa se lege de orice maruntis. Punea asa o pasiune in a demonstra studentului ca habar nu are matematica, incat devenea penibil. N-am vazut o data o felicitare sau ceva constructiv. Am spus odata ca ar fi in stare sa demonstreze si unui copil de gradinita ca el e mai destept. A’ nu v-am spus, profesorul acela se numea Cristian Sima, multimilionarul broker de azi. Daca l-ati urmarit la TV, stiti despre ce vorbesc. :)

Nu ma prea iau dupa altii. Cred ca asa m-am obisnuit, sa nu plec urechea la ce spun altii. Adica o plec, ca e bine sa stii cum te vad, dar nu trag imediat concluzii. Acum doi ani, aproape ca m-am certat cu cei apropiati, rude si prieteni, ca nu le-am ascultat sfatul de a investi in imobiliare. Acum stiti de ce nu I-am ascultat. E si o vorba: “Nu te duce niciodata cu multimea !, sau alta mai recenta: “Vinde cand toti cumpara !”. Si sa fim seriosi, dupa atatea Caritas-uri si FNI-uri, multimea din Ro nu prea reprezinta un reper de plasament financiar.:)

Urasc copy-paste-ul. Poate din cauza ca meseria mea este alcatuita din creatie, poate vine din educatie ori din origini necunoscute. Imi place ca tot ce fac sa poarte amprenta mintii mele. Stiu ca suna absurd intr-o Romanie in care totul se fura. Asta e, vom invata cat de curand si ca totul se plateste.

Nu am tabieturi. Pot sa ma simt la fel de bine si in fata unei cafele cu lapte, tolanit intr-un scaun de nuiele, intr-o dimineata de vara, dar si trezit in toiul noptii, sa prind un accelerat. Ii aud pe unii: “Eu dimineata nu ma simt bine pana nu beau cafeaua !”. Sa le fie de bine ! :)) A, singurul tabiet e somnul. Cand imi vine, ma culc urgent. Vorba lui Beligan; intrebat care e secretul tineretii sale, a raspuns zambind: “Nu am pierdut noptile !”. Bineinteles, exceptand noptile in care ... ha, vreti sa stiti chiar tot ? :))

Nu beau si nu fumez, insa compensez prin altele ... cum ar fi scrisul, cititul etc. :))