28 de ani
-
Je suis madame Rouillard. Azi se implinesc 28 de ani de cand ne-am
casatorit.La 18 ani, m-am indragostit de Philippe. De fapt, ca sa respectam
ordinea is...
Acum 2 săptămâni
Sunt unii care, atunci când apare ceva referitor la religie sau credinţă (în special cea creştin-ortodoxă) fac urât. Zici că sunt ăia răi din filmele horror atunci când personajul pozitiv le arată crucea ori îi stropeşte cu aghiasmă. Suduie, înjură, scuipă, protestează.Biserica a fost dintotdeauna o structura economica paralela, scutita de taxe sau legi lumesti. Faceti o scurta socoteala, inmutind numarul de credinciosi care se aduna an de an la moastele Sfintei Paraschieva la Iasi, cu cat scot din buzunar in cele trei zile, si veti obtine aprox 20 mil Euro. Inmultiti cu ce se aduna in toata tara in tot anul, si veti descoperi ceva asemanator cu rezerva valutara a Bancii Nationale. Bani care nu se impoziteaza. Unde se duc acesti bani ? In acoperisuri de biserici ? Poate ! Biserica face apel la iubire si ajutor, insa ea nu isi ajuta cu nimic proprii slujitori. Sunt manastiri sau schituri care in afara de cateva vaci, o gradina si o taraba cu icoane, nu au nimic. Daca maicutele cer bani pentru reparatii sau pentru iarna, Patriarhia le trimite in padure dupa mure si ciuperci. Ba mai mult, le ia cota si din danii.
Îi, vorba aceea, deranjează. Îi deranjează bisericile pentru că sunt prea multe şi nu au loc de parcare pentru rabla luată pe credit ori în leasing. Îi deranjează dangătul clopotelor. Îi deranjează boxele exterioare de unde se aude slujba. Îi deranjează „popii” pentru că sunt popi, credincioşii pentru că cred, icoanele pentru că se închină lumea la ele, moaştele pentru că se fac procesiuni cu ele, procesiunile pentru că perturbează traficul. Îi deranjează religia pentru că nu e cam ce ar vrea ei să fie. Îi deranjează biserica pentru că „nu ajută”. Îi deranjează contribuţiile la biserică pentru că „sunt obligat să dau bani la popi”. Invocă libertatea credinţei lovind tocmai în credinţă şi insultând pe credincioşi. Aţi spune că, OK, fiecare e liber să creadă sau nu, să se închine sau nu, să se roage cum ştie el că e mai bine, să îşi aleagă ce zeu vrea el. Să fie catolic (romano sau greco), evanghelic (lutheran sau calvin), mozaic, musulman şiit sau sunnit, brahman, animist, închinător la vechii zei ai Romei, la Zamolxis, Zarathusra ori Budha.
Da, în principiu e corect, până la momentul când credinţa omului este insultată de părerile cam slobode la gură ale unora. Ale „deranjaţilor”. Care, după cum se vede, sunt extrem de vehemenţi şi ţin neapărat să arate că ei sunt deştepţi, iar restul proşti. Aşa e cool, mai ales pe net. Şi mai ales când scuipi şi faci spume sub protecţia anonimatului.
Biserica nu ajută, cică. Nu, domnilor, toate parohiile ajută, în măsura posibilităţii lor materiale, pe cei aflaţi în dificultăţi: meditaţii, mese ale săracilor, ajutoare materiale chiar. Problema este că nu prea se face „propagandă” pe tema asta, din păcate. „Popii” iau bani la nunţi şi botezuri? Oau! De ce nu se plâng plângăcioşii când sparg banii pe închiriat limuzine de fiţe cu care se dau prin oraş, pe lăutari „de top” ori de banii daţi sclavului ăluia de cameraman? Iar dacă e cheltuiala prea mare banii aceia daţi „la popă”, de ce nu renunţă la cununia de la biserică? Merg numa la primărie, se pozează la arteziană şi apoi, fuga la restaurantul de ţşpe stele. Deranjează clopotele care cheamă lumea la slujbă? Vai. Ce să spună cei care stau în centru `i aud non-stop clopotele de la două ceasuri de biserici (evanghelică şi romano-catolică) ce bat din sfert în sfert de oră? Clopotele deranjează, dar bormaşinile gospodarilor de vecini care bârâie de zici că pică pereţii pe tine, nu. Nici motoarele ori maşinile ambalate ca la raliu. Nici claxoanele nuntaşilor, nici muzica maneloasă ori „de Ardeal” de la chefuri. Îi deranjează sfinţii? Păi să îşi boteze copiii cu nume ne-sfinte, ca nu cumva sfântul protector să le deranjeze ateismul cronic. Să le dea prenume ca Pixel, Google, Eşapament, Audi, ori să le pună doar user şi parolă. Interesant mai este cum vehemenţii atacatori ai credinţei ajung, la un moment dat, cu basca-n mână şi ochii plecaţi, la un preot, să îl roage acolo de o cununie, un botez ori parastas, că „aşa se face”. Şi totuşi, ce alegem între zgomotele „deranjante”? Clopotul credinţei ori bormaşina harnicului? Biserica ori parcarea? Toleranţa religioasă ori insulta credinţei celuilalt?
Nu ni se pare nimic ieşit din comun atunci când dam "like" unui status, când ne adăugăm în lista de prieteni o nouă persoană şi nici atunci când trimitem mesaje. Deşi povestea privind spionajul Facebook nu este deloc nouă, cei care au realizat clipul de mai sus încearcă să ilustreze cât mai concret nivelul la care acesta se realizează.
Max Schrems din Viena, Austria, a trimis o cerere oficială pentru a obţine datele pe care Facebook le deţine despre el. Din moment ce trăieşte în Europa, acesta are dreptul de a solicita exportarea datelor personale din reţeaua socială. Pentru că sediul companiei se află în Dublin, orice european are de fapt acest drept. Ceea ce a primit a depăşit totuşi orice aşteptare. Mai concret, acestuia i-a fost trimis un CD cu 1,222 de fişiere PDF, care detaliază fiecare mişcare realizată vreodată pe Facebook. Pe acelaşi disc se regăseau inclusiv mesajele pe care Schrems le ştersese.
Facebook recunoaşte: Îi spionăm şi pe cei cu cont şi pe cei fără cont
Dacă vă închipuiaţi ca informaţiile despre cum îşi urmăreşte Facebook membrii sunt doar nişte zvonuri, vă înşelaţi. Chiar oficialii reţelei lui Zuckerberg au oferit în cadrul unui interviu, detalii despre cum sunt monitorizate acţiunile atât a celor care au cont, cât şi a celor care nu sunt înregistraţi oficial.
Într-un material exclusiv al celor de la USA Today, directorul de inginerie, Arturo Bejar, purtatorii de cuvânt, Andrew Noyes şi Barry Schnitt, dar şi managerul în inginerie Gregg Stefancik au dezvăluit practicile pe care le folosesc pentru a te urmări.
Iată ce trebuie să ştii
Cookie-uri diferite pentru oameni diferiţi. Mai concret, există un sistem de urmărire distinct în funcţie de activitatea fiecăruia - cei care au cont şi sunt online, cei care au cont şi sunt offline şi cei care nu au cont deloc. Dacă vă înregistraţi pentru un cont pe această reţea de socializare vei avea un session cookie şi un browser cookie. Dacă nu eşti înregistrat, vei avea doar un browser cookie. Reţine! Totul începe cu prima vizita pe site-ul celor de la Facebook, scrie Digital Trends.
Atenţie la third-party sites. Ori de câte ori intri pe un site terţ - third-party site, care are un plugin pentru Facebook ( butoane precum Share şi Like) cookie-ul alertează Facebook asupra orei la care ai accesat site-ul, a adresei pe care te afli, dar şi asupra caracteristicilor unice precum adresa IP, rezolutia ecranului, sistemul de operare, dar şi versiunea browser-ului folosit. Facebook ştie tot ce accesezi timp de 90 de zile. După această perioadă începe procesul de eliminare a datelor vechi şi de reţinere a activităţilor noi.
Facebook te poate urmări când eşti offline, dar nu o face. Potrivit directorului de inginerie, Arturo Bejar, Facebook are capacitatea de a-ti urmări paşii făcuţi pe internet chiar şi atunci când nu eşti online, însă nu o face. Să-l credem sau nu?
Nu doar Facebook te urmăreşte. Dacă vă închipuiţi că doar Facebook face acest lucru, atunci ar trebui să ştiţi că la practici asemănătoare recurg şi cei de la Google, Microsoft şi Yahoo.
Cum argumentează Facebook această acţiune. Potrivit oficialilor care au participat la interviu, Facebook inregistrează aceste date doar pentru a-şi îmbunătăţi elementele de securitate şi plugin-urile.