fenomenul pitzipoanca 2

Dupa parerea mea, mai este o categorie interesanta de pitzipoance. A celor stilate. Pe la inceputuri, au facut tot posibilul sa puna mana pe unul cu bani, care sa le promoveze si sa le faciliteze un drum rapid catre functii importante. Cele destepte, dupa ce si-au atins scopul, si-au consolidat pozitia, au devenit independente, cu business propriu. Altele in schimb, fara suport intelectual, s-au oprit la assistent manager ... pe romaneste, secretara sefului. Cat au dat bine din poponetz, a fot perfect. Numai ca dupa o vreme, poponetzul se mai si lasa. Atunci apar dramele. Astfel de drame intalnesti pretutindeni. Pitzipoanca se trezeste brusc din ipostaza de viiotare nevasta, in cea de loc doi, impinsa intentionat catre vreun post caldut in cadrul companiei, pe ceva banisori, cat sa-si duca traiul si sa-si tina gura. Durere mare ! Seful f__e juna concurenta, iar ea se vede la 30 de ani marginalizata, nerealizata, cu lacrimile siroind. Astfel de pitzipoance gasesti pe siturile matrimoniale, gen noi2 sau sentimente. Sunt cele de peste 30 de ani, disperate sa gaseasca sponsor, eventual sot cu afaceri prospere, care sa le redea stralucirea de odinioara si pe deasupra, un camin caldut. Slabe sperante insa ! Cei istetzi isi dau repede seama ce e in mintea lor, iar cei cu bani, au de unde alege. Mai raman "prostii". Numai ca la ei nu se uita nimeni ! Ha ha ha ! Interesant fenomen, nu ? ...

Cum identificam pitzipoanca ? De regula, provine din familii sarace, cu parinti truditori, dar fara un background informational deosebit. Majoritatea familiior sunt asa. Numai ca in unele, de regula mama, isi instruieste fiica sa aiba in vedere o multitudine de aspecte, in momentul in care va intalni un baiat: casa, masina, job de director, cont substantial in banca, perspective ... si cu multe fantezii sexuale neimplinite :). Alaturi de citate de genul: "Fericirea trece prin stomac !", "Banul conteaza, iubirea vine pe urma !", "Ai mama grija, pune mana pe unul cu bani, sa nu ajungi ca mine, spaland salopete !" si altele asemeni. Si fata, frumusica sau nu, se conformeaza. In subconstient i se formeaza reflexul conditionat. Sunt si fete istetze, care au apucat sa citesca o carte, si sa vada ca e mult mai confortabil si sigur sa ajungi undeva, invatand. Dar ele nu fac obiectul prezentei. M-am referit doar la cele pentru care invatatura e un efort prea mare.

Lasand cinismul la o parte, as vrea sa se inteleaga ca nu am nimic cu nimeni. Intotdeauna am admirat si respectat pe cei care isi cladesc cariera, viata, pe forte proprii. Din pacate pentru unii, si fericire pentru altii, Dumnezeu a impartit frumusetea trupeasca in mod inegal. Daca muncesti intr-un colectiv unde promovarea ar trebui sa se faca exclusiv pe criterii intelectuale, si mai putin estetice, sa te folosesti de ceea ce unii nu au, mi se pare un fel de lipsa de respect pentru ceilalti. Dar se pare ca unora putin le pasa de ce e in jur, atata timp cat lor le e bine. Daca este vorba de moda, advertising, showbiz, este perfect in regula. Si ii admir si respect pe cei care isi folosesc frumusetea pentru a darui bucurie celorlalti. E ca si cum ai intoarce darul de la Dumnezeu. ... In alta ordine de idei, am o vorba: drumul e unul ! Nici mai lung, nici mai scurt. Cei care o iau pe scurtaturi (vezi ce se intampla in jur), pana la urma vor trebui sa plateasca pretul corect. Suna putin cam proletar, nu ? :))
...
Si deznodamantul. La prima vedere, pitzipoanca care si-a atins scopul, ar trebui sa fie fericita. Ei bine, foarte putine ajung, intr-adevar, sa-si traiasca fericirea alaturi de un om bun. Pe fetele majoritatii vezi lacrimi si blazare. Dupa ce toata viata au muncit din greu sa-si atinga scopul, sa traiasca visul, dupa cativa ani alaturi de vis, isi dau seama ca au nevoie de mai mult, dar nu in sensul bogatiei financiare, ci al celei sufletesti. Vor tandrete, dragoste, afectiune si FIDELITATE. Ei, aici e mai greu. Aceste valori nu se cumpara, ci se invata, se simt.